Info Program Adeziune Youtube
Liga Banateana
Steagul Banatului Facebook Contact

 

 

 

Ziua Banatului

21.06.2015

 


 

Acum 297 de ani se încheia Tratatul de la Passarowitz între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman.


În urma acestui tratat apare pentru prima oară în istorie o unitate administrativ teritorială oficială numită Banat, Banatul Timişan sau Banatul Timişoarei şi care devine ţară de coroană al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Putem considera această dată ca fiind ziua de (re)naştere al Banatului modern, devenit astfel din nou o provincie europeana şi creştină, iar prin măsurile luate de noua administraţie a fost reconstruită aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. Aproape tot ce ne (mai) face azi mândri că suntem bănăţeni nu ar fi existat fără acest moment, de aceea considerăm că această dată este ziua Banatului, atât cât mai există el în conştiinţa unora.

Aşadar, urăm tuturor celor care simt că au ceva de sărbătorit astăzi un “La mulţi ani cu sănătace!”.




Liga Bănăţeană



___________________________________________________________________________________________________________________________________

 

CONSILIUL JUDEŢEAN NU E INTERESAT DE CASA MÜHLE

24.06.2015

 

                                                                                                                                                                                                                                                                      foto - www.cjt.ro


Astăzi s-a respins proiectul de hotărâre privitor la înfiinţarea unei Case Memoriale „Wilhelm şi Arpad Mühle” şi a unui Muzeu al Rozelor şi declararea acestor obiective ca fiind de utilitate publică, urmând ca prin eventuala votare a proiectului să poată fi demarate procedurile de expropriere a imobilului.

Să dăm totuşi politicianului ce-i al politicianului, CJT şi toţi consilierii sunt "deosebit de interesaţi", pentru că ei "apreciază şi respectă patrimoniul", etc . Ne-au asigurat ca se bucură de propunere şi de apropierea de societatea civilă. Dar prin votul lor au respins totuşi proiectul. Printre argumentele invocate împotrivă, deşi nu ar merita amintite, au fost faptul că s-ar contrazice cu Primăria, dar uite, nici Primăria nu a vrut. Că există un litigiu, ca şi când acesta ar avea vreo influenţă asupra celor ce se propuneau (demonstrează doar necunoaşterea naturii acelui litigiu). Un bun motiv pentru a "trece în revistă realizările", respectiv alte obiective de aceeaşi natură din curtea CJT (uită că şi legat de acelea există detalii nu tocmai măgulitoare). Dar când nu sunt necesare discursului politicianist detaliile sunt ignorate "cu abnegaţie".

CJT avea ocazia să demonstreze că face şi altceva decât să-şi zgârie orgolii şi pingpongul cu "opoziţia". Că face altceva decât făcea Consiliul Local pe un proiect similar. Drept e să spunem că în Consiliul Local proiectul a căzut cu bufnitură mai profundă, mult mai categoric (atunci nu exista "opoziţie", erau încă îmbrăţişaţi cei ce astăzi se contraziceau).

Proiectul era deosebit de bine susţinut tehnic. Asta nu implică că şi 'picarea' lui ar trebui să fie la fel. CJT nu e interesat de Casa Mühle, dar sigur e interesat de Catedrala Mântuirii.

Trebuie remarcată şi latura pozitivă, un consilier judeţean chiar a preluat o propunere din societatea civilă şi l-a promovat. Mai mult, a şi lucrat pe acesta şi i-a dat o formă cât se poate de coerentă. Se pare că degeaba.

Acest proiect chiar reprezenta o speranţă. Cine a spus că ar muri ultima? Mai rămânem să sperăm că se va rezolva în instanţă (sau să îmbătrânim sperând). Nu e sigur nici că verdictul ar fi cel pe care ni-l dorim. Până acum instanţa a judecat doar începutul începutului procesului. De ani de zile la parchet se tot "cercetează".

Poate tot către justiţie ar trebui să privim pentru vreo salvare, în sensul că poate ne salvează de 'personaje' şi cine-o ştii, poate cu alte personaje lucrurile s-ar mişca altfel. Ca să şi rămânem cu ceva după toată sfada asta, trebuie să împărtăşim ce-am aflat pe acolo. Ştiaţi că: suntem datori să trimitem bani Bucureştiului pentru Catedrala Mântuirii Neamului? Suntem datori pentru că trebuie să ne revanşăm pentru faptul că şi noi am primit de la Bucureşti o catedrală. Bineînţeles că despre o datorie faţă de cel ce a donat terenul pe care e construită o oarecare Politehnica din oraş nu ne amintim, pentru că nu e în direcţia corectă. Am mai aflat apăsat că nu e bine să mai pomenim argumente de tipul “de ce avem bani de trimis dar nu pentru chestii locale” sau alte ‘obrăznicii’. Pentru că e un argument care mai degrabă "pierde voturi". Am înţeles că printre consilierii CJT argumentul legat de utilizarea locală a banilor pierde voturi, mă întreb dacă oare câştigă/pierde voturi pentru scaun de consilier? Rămâne de văzut.

După cum s-a spus şi în plen, casa Mühle are nevoie de noi şi noi de ea. Timişoara are nevoie de Muzeul Rozelor. Cine nu vede asta este fie ignorant, fie răuvoitor.

Poate esenţa poveşii s-ar afla într-un dialog auzit la "colţul fumătorului" între nişte "aleşi":

"– ... nu ştiu ce proiect cu Casa Mühle.
– Al cui?
– Al lor."




Liga Bănăţeană



___________________________________________________________________________________________________________________________________

 

MUZEUL ROZELOR ŞI CASA MEMORIALĂ MÜHLE PRIND CONTUR

12.06.2015

 

                                                                                                                                                                                                                                                                      foto - Stefan Both


Se întâmplă fel de fel de lucruri stranii în jurul casei Mühle. Spunem stranii pentru a evita să le considerăm altfel, ceea ce ar implica intenţie pe de o parte şi dezinteres sau incompetenţă în alte părţi. Nici ceaţa suspiciunii de intenţie competentă, dar nu în direcţia ce o dorim, nu se ridică. Acţiunea demarată în instanţă are un traseu sinuos. La parchet două plangeri penale tot aşteaptă "în cercetare" deja de câţiva ani. Nu ştim exact ce argumente reţin finalizarea cercetării şi demararea acţiunii în instanţă. Proprietarul fluctuează sume pe care le avansează către public şi autorităţi în funcţie de cine mai ştie ce criterii (sau presiuni). Obligaţia legală de a întocmi proiect de aducere la starea iniţială nu a început nimeni să şi-o asume şi nici autorităţile să o solicite.

între timp proprietarul mai încearcă una-alta pentru a-şi atinge scopul, s-o vadă la pământ. Aceasta este doar o presupunere, dar este singura pentru care se poate construi o argumentaţie bazată pe fapte. în acest cadru nu prea putem prevedea absolut nimic privind viitorul Casei Mühle. Nu putem prevedea nici când ar veni viitorul acela şi nici cum va arăta. Deocamdată putem să ne pregătim şi să aşteptăm încă o iarnă.

Cine mai ştie, poate la anul – de alegeri - îşi vor mai aminti vajnicii noştri politicieni locali că făceau scandal la alegerile trecute. Poate că trebuie o campanie ca să mai aflăm care este poziţia lor. Dar cred că mai trebuie şi o doză serioasă de naivitate pentru a crede că determinarea politicienilor va depăşi climaxul campaniei ce va să vină şi s-ar prelungi după.

O dorim înapoi. Visăm un muzeu al rozelor acolo. Ce e de făcut? Să aşteptăm ca justiţia să-şi epuizeze meandrele? Să sperăm că sentinţa va fi în direcţia ce o dorim? Aşa este corect. Dar în realitate timpul nu joacă cu noi ci erodează şi pare dezinteresat de ceea ce considerăm noi corect. Sau să încercăm să recuperăm cumva casa? Dar într-o modalitate corectă, care nu e neapărat cea pe care o propune proprietarul. Nu suntem dispuşi să plătim o speculaţie imobiliară, prin care aş ajunge să recompensez, generând profit ca premiu pentru distrugerile provocate. Din contră, acestea trebuie plătite. şi nu numai penal. Dacă Muzeul Rozelor si Casa Memoriala Wilhelm si Arpad Mühle este un vis poate că ar fi potrivit să nu uităm de el. Să ne mai întrebăm din când în când. Poate chiar să-l cerem.

Astfel, în timpul protestelor din anii 2012 şi 2013 din faţa imobilului, a apărut ideea de Casa memorială şi Muzeu al rozelor. Lumea s-a entuziasmat la auzul acestei idei. Prin urmare, Liga Bănăţeana a procedat la strângerea de semnături în vederea susţinerii acestui proiect prin exproprierea imobilului. în acest an, lista de semnături a fost predată Asociatiei Salvaţi Patrimoniul Timişoarei care a depus la Consiliul Judeţean o cerere de declarare a utilităţii publice şi de demararea propriu – zise a exproprierii. Răspunsul la solicitarea respectivă a apărut in presa locală în perioada respectivă lăsându-ne pe toţi uimiţi...

Din fericire, consilierul judeţean Marius Martinescu a rezonat cu solicitarea Asociatiei şi a decis sa depună un proiect de hotărâre de consiliu judeţean care în mod normal ar trebui să intre pe ordinea de zi a şedintei ordinare din luna iunie 2015.
Acest proiect prevede printre altele :
- aprobarea demarării procedurilor pentru declararea utilităţii publice de interes local a proiectului CASA MEMORIALA WILHELM şi ARPAD MüHLE şi MUZEUL ROZELOR şi ulterior parcurgerea procedurii de expropiere a imobilului (casa şi teren aferent) situat la adresa din Municipiul Timisoara, Bd. Mihai Viteaul nr.3 ;
– aprobarea întocmirii documentelor pentru cercetarea prealabila şi a Comisiei pentru efectuarea cercetării prealabile pentru lucrări de interes local – în vederea declarării utilităţii publice ;
- aprobarea realizării documentaţiilor necesare pentru proiectul cu destinaţie de utilitate publică locală cu titlul „CASA MEMORIALA WILHELM şi ARPAD MüHLE şi MUZEUL ROZELOR”, obiectiv cu valoare istoric-simbolică a Municipiului Timişoara.
– aprobarea realizării documentaţiei pentru Evaluarea imobilului (casa şi teren aferent) din Municipiul Timişoara, Bd.Mihai Viteazul nr.3, cu scopul unei juste despăgubiri a actualului proprietar.
- expropriator va fi Consiliul Judeţean Timiş.


Suntem de părere că, având în vedere valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică a imobilului, precum şi valoarea memorial – simbolică - istorică familiei Mühle şi mai ales existenţa incontestabilă a utilităţii publice a proiectului propus consilierii judeteni NU AU VOIE să refuze aceasta propunere!!! Avem nevoie în acest sens de sprijinul tuturor timişorenilor şi al celor care iubesc patrimoniul construit pentru a lupta împreună pentru acest frumos obiectiv care ar fi cu siguranţă un atu în plus pentru candidatura oraşului nostru la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.




Liga Bănăţeană



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Ţânţarii care sug la bugetul local!

20.04.2015

 

Anumite aspecte legate de atribuirea de către Primăria Municipiului Timişoara a lucrărilor executate pe bani publici către anumite firme par oarecum ciudate, ca să nu spunem suspecte. Nefiind jurnalişti de investigaţie, nu avem pretenţia că acest text prezintă rezultatele unei anchete jurnalistice, lăsăm realizarea unui eventual asemenea demers în seama celor care se pricep, ceea ce ne propunem noi este evidenţierea acelor lucruri care în opinia noastră nu par a fi în regulă. Am decis să publicăm aceste rânduri după declaraţiile primarului Timişoarei, domnul Nicolae Robu, referitoare la lipsa şi în acest an a unui contract de dezinsecţie şi deratizare încheiat de municipalitate cu o societate de profil, la fel ca şi în anul 2014. Motivul invocat de către domnia sa pentru această situaţie neplăcută care va fi suportată şi anul acesta de către cetăţenii oraşului este de natură juridică, licitaţia pentru dezinsecţie fiind blocată datorită unei contestaţii.
Licitaţia" nu ne lasă nici anul acesta să facem dezinsecţie


La alte licitaţii contestate se acuza sabotaj, la incinerator , la sistemul de management al traficului (pentru acesta se vorbea chiar de plângere penală ).

Iar aceste strigătoare nemulţumiri erau legate de exact acelaşi tip de contestaţii ca cea care acum inspiră la resemnare, un fapt straniu dacă facem o comparaţie a precedentelor manifestări ale primarului în situaţii similare. Adică, cu puţină atenţie şi memorie, lucrurile parcă nu se leagă sau se leagă complet diferit faţă de ceea ce se susţine.

Cine 'încurcă'/blochează licitaţia asta?
Ultimul 'blocator' este chiar Romprest-ul şi nici măcar pe motive legate strict de licitaţie, ci se tot rostogoleşte competenţa ce ar trebui să soluţioneze licitaţia/contestaţia. Deşi totul devine şi mai straniu dacă observăm că Romprestul a fost şi singurul ce s-a prezentat la licitaţia din 2014 (foarte probabil cea care e blocată acum !!! tot de Romprest - adică ăştia contestă licitaţia la care sunt unic 'competitor').

Acum, Robu resemnat, se plânge de proceduri şi solicită cetăţenilor să ia măsuri.
De ce acum lipseşte cu desăvârşire critica la adresa contestatarilor licitaţiei/procedurii, Compania Romprest Service S.A.?

Nicolae Robu declara zilele trecute următoarele: "Aţi văzut că nu am avut contract pentru deratizare şi dezinsecţie pentru 2014 şi din păcate nici acum nu-l avem, din motive total independente de noi. A fost o contestaţie care a ajuns în instanţă şi ne judecăm pe acest subiect. Câtă vreme nu se poate contracta o firmă care să facă deratizarea şi dezinsecţia evident că legal noi suntem legaţi de mâini şi de picioare."
Dar de data asta nu ne mai "zbatem" deloc că cineva blochează licitaţiile, ne plângem şi rugăm cetăţenii să se ia măsuri pe cont propriu şi solicităm acelaşi lucru şi firmelor private timişorene.

Credem că în tot hăţişul ăsta o privire mai atentă către Romprest poate aduce ceva lumină. Romprestul se remarcă prin nişte “performanţe” deosebite.
Trăieşte cam numai din contracte cu statul. Încearcă chiar să îi ia SRI-ului paza aeroportului Otopeni (prestată gratuit). Nu reuşeşte să 'placheze' SRI-ul, dar reuşeşte să elimine Jandarmeria. Suntem convinşi că cei intersaţi de subiect vor găsi mai multe detalii decât cele câteva prezentate de noi aici, aflate printr-o simplă căutare pe Google.

Vrem doar să mai amintim că Reabilitarea cetăţii a întârziat un an, până s-a adjudecat către Romprest. Deşi domnul Nicolae Robu ne prezenta imparţialitatea sa şi invoca interese obcure, întru-un final a ales calea cea lungă, deşi declara că dacă nu se grăbeşte începerea lucrărilor vom pierde finanţarea UE, prin care va câştiga tot Romprest până la urmă, deşi avea o decizie în favoarea celeilalte firme.

Ca să ne reapropiem de subiect poate mai trebuie să atrag atenţia ce se întâmplă la Oradea cu Romprestul şi dezinsecţia , pentru că este posibil să ne trezim şi noi în aceeşi situaţie. Acolo, sunt mai 'avansaţi', s-a ajuns ca autorităţile să impună cetăţenilor serviciile Romprestului, în timp ce la noi suntem încă la momentul rugăminţilor şi sugestiilor către firme şi cetăţeni.

Este foarte greu să prezinţi complexitatea legăturilor dintre Romprest şi diverse instituţii si organizaţii administrative ale statului, dar merită subliniată o afirmaţie făcută de domnul Walter/Buşcă într-unul dintre articolele spre care am făcut trimiteri mai sus. Dumnealui susţine că "şi-a dezvoltat companiile pe baza relatiilor personale pe care si le-a cultivat de-a lungul timpului"

Vă mai amintiţi de personajul “local” care făcea afirmaţii similare la pu’in timp după numirea sa într-o funcţie importantă din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara? Dacă nu mai ţineţi minte, vă ajutăm noi, cel despre care dorim să vă reamintim este city-managerul oraşului, domnul Sorin Drăgoi: „Ce calităţi mă recomandă? Relaţiile pe care le am”.

Se găsesc chiar şi nume de relaţii comune, dar zonele par chiar să coincidă. Prin politică, prin fotbal, dar mai ales prin zona 'şerpăriei' 'de afaceri'. Acum ţineţi cont şi de afirmaţia aceluiaşi domn: "Activitatea primarului trece si prin mana mea".

Dacă încercăm să pătrundem ce se întâmplă în spatele modului "stealth" de acţiune al "City Managerului" se întrevăd suficiente similarităţi sau apropieri faţă de Romprest. S.D. "Orice lucrare care se face în Timişoara ştiu exact stadiul ei". Oare licitaţiile se exclud de aici?

Problema asta nu e legată de ţânţari sau alte detalii de genul acesta. Problema e legată de caracatiţa care deja şi-a amenajat culcuşul aici şi pe care noi o considerăm a fi celebra “cuplare la Bucureşti”, mult promisă în timpul campaniei electorale din 2012 de către mai marii USL-ului local, domnii Titu Bojin şi Nicolae Robu. în încheiere îl vom cita din nou pe domnul primar, legat de atribuţiile city-managerului: "Sorin Drăgoi ... va avea atribuţii în zona de administrare a oraşului, generic vorbind, în tot ceea ce înseamnă asta. Va trebui să genereze idei de intervenţie în diverse puncte, va avea competenţa să semneze unele documente în locul meu".

Posibil ca aceasta să fie explicaţia pentru calmul şi liniştea afişată de domnia sa în acest caz, faţă de cei ce periclitează pentru al doilea an consecutiv sănătatea timişorenilor.




Liga Bănăţeană



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat

06.03.2015

 

Domnul Nicolae Robu continuă jignirile la adresa tuturor celor care au îndrăzneala de a i se opune în risipirea banilor publici ai oraşului. În semn de solidaritate cu consilierul local Bogdan Herzog, membru al Ligii Bănăţene, ne declarăm şi noi "frustraţi". Suntem frustraţi de haosul care domenşte în oraş, de şantierele care zac părăsite, de faptul că aproape toate lucrările începute au întârzieri mari, de tăierea a sute de arbori, de condiţiile oferite de tramvaiele timişorene şi de faptul că domnul primar a deturnat fondurile existente pentru achiziţia de tramvaie noi, de faptul că pe zeci de străzi e beznă totală după lăsarea întunericului. Şi nu în ultimul rând suntem frustraţi pentru că de aproape trei ani şedinţele Consiliului Local seamănă cu "editorialele" lui Corneliu Vadim Tudor.

Liga Bănăţeană



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Nimic nou!

22.01.2015

 

Guvernul României continuă batjocura la adresa noastră.
Prin Hotărârea de Guvern privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor de 18,5 % din impoziul pe venit şi a sumelor defalcate din TVA judeţului Timiş i-a fost alocată suma de 2,5 milioane lei. Pentru cei care nu înţeleg de ce ne simţim din nou umiliţi de sistemul centralist, administrat în stil mafiot din capital ţării, precizăm că, de exemplu, judeţul Teleorman a primit 111 milioane lei. Este suficientă o simplă consultare a statisticilor cu sumele colectate din cele două judeţe la bugetul central pentru a realiza dimensiunile jafului la care suntem supuşi de zeci de ani, de către absolut toate partidele politice care s-au perindat la guvernare. La următoarele alegeri gândiţi-vă bine înainte de a ştampila angajaţi ai structurilor mafiote care au sediul central în capitală <

Liga Bănăţeană



____________________________________________________________________________________________________________________________________

                                                                                            articole 2014          articole 2013

 

 

Liga banateana © 2015