Micile Timişori

14.11.2014

 

    Zona mea preferată din Timişoara este între Ronaţ şi Gheorghe Lazăr. Tot timpul mi-a plăcut să mă plimb primăvara şi toamna pe străzile acelea liniştite. Poate şi pentru că am trăit acolo mulţi ani, dar şi pentru că recunosc în spatele caselor (uneori chiar şi a blocurilor) acel miraj molcom al Banatului de odinioară.
Această zonă nu s-a transformat într-un amalgam urban cocălăresc, într-un cartier murdar şi gălăgios, asemenea altora, sau într-o cloacă de ţărănoi martalogi care fac mizerie oriunde calcă.
    Aici mai poţi să auzi câteodată vorbindu-se pe stradă româneşte în grai bănăţan, sârbeşte (e adevărat, tot mai rar) sau ungureşte. Într-o zi am rămas foarte surprins auzind două femei în vârstă conversând în şvăbeşte. Mi-am dat seama că nu am mai auzit de ani de zile acest dialect în propriul meu oraş, în care cu doar trei decenii în urmă trăiau câteva zeci de mii de nemţi. Vorba unei poezii: Ich han schon efters nohstudiert, was mit unsrem schwowisch mol passiert? În Timişoara vei auzi mai degrabă chinezeşte sau arăbeşte decât şvăbeşte…Vremurile s-au schimbat, şi nu neapărat în bine. Când ascultam la radio Wind of change în urmă cu 25 de ani nu ne gândeam în niciun caz la ceea ce avem acum… şi totuşi, din unele case încă mai poţi simţi duminica mirosul de zupă de găină şi rinflaiş. Încă mai poţi vedea oameni meşterind câte ceva în propriile verşteturi şi tişleraie, încă mai poţi adulmeca fumul de frunze arse, ardeii copţi, mustul de casă, ştrudelele şi varza acră. Vechea Timişoară nu a fost altceva decât un mare sat bănăţean, în care tradiţiile şi rânduiala nu se pierdeau, ci se păstrau cu sfinţenie. Timişorenii nu au avut niciodată figuri de oraş în cap. Cei care au ajuns din greşeală (şi nefericire) aici – le au cu prisosinţă. Timişoara nu a suferit niciodată de complexe de superioritate sau inferioritate, pentru că şi-a fost sieşi suficientă pentru a trăi şi prospera în linişte şi tihnă. şi fiindcă a fost umilită şi batjocorită, uneori şi-a ridicat glasul, chiar dacă nu-i stă în fire să se dea în stambă şi să facă ţircus.
    E ciudat să descoperi că într-o Timişoară înstrăinată şi depersonalizată încă mai există oaze timişorene autentice. În Ronaţ, în Mehala, în Iosefin, în Lahovary, în Circ, în Fratelia, în Freidorf…Pe străzi, în case, în curţi, în (puţine) localuri, în graiuri, în obiceiuri. şi în oameni.
    Acestea sunt micile Timişori ale amintirilor şi speranţelor noastre.


Goran Mrakić

Text preluat de pe http://goranmrakic.wordpress.com




____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

COMUNICAT DE PRESĂ

23.09.2014

 


 

În urma recentei ordonanţe date de Guvernul Ponta cu privire la posibilitatea temporară a "migraţiei politice" am fost puşi în faţa următoarelor alternative:

Să ne menţinem statutul actual de consilieri PNŢCD
Să ne declarăm consilieri independenţi
Să devenim membrii unui partid politic major

Cu părere de rău, considerăm că; la ora actuală PNŢCD se află într-o criză majoră de identitate, vizibilă prin nenumărate lupte interne, promovarea la nivel naţional a unor persoane cu totul străine de tradiţiile şi morala acestui partid istoric, precum şi prin îndepărtarea liderilor locali.

Ne exprimăm în continuare disponibilitatea de a ajuta la refacerea PNŢCD în măsura în care acest partid va reveni la tradiţia şi verticalitatea care l-au caracterizat la începutul anilor '90, dar acest lucru nu poate fi realizat atât timp cât personalităţi de calibrul lui Corneliu Coposu şi Ion Raţiu au ajuns să fie înlocuite de un Aurelian Pavelescu sau Elena Udrea… Nedorind să fim asociaţi cu astfel de decizii sau persoane am ales să ne continuăm activitatea în Consiliul Local al Municipiului Timişoara în calitate de consilieri independenţi, până la încheierea mandatului din iunie 2016.

Deşi am fost contactaţi de principalele forţe politice active pe plan local am hotarât să nu dăm curs ofertelor acestora considerând că statutul de aleşi locali independenţi ne oferă posibilitatea de a promova mai bine interesele oraşului şi principiile pentru care am hotărât să infiinţăm Liga Bănăţeană şi să ne implicăm în viaăa publică. Totodată prin statutul de independent ne asiguram că în perioada urmatoare nu vom avea şefi "de la centru" care să ne dicteze o atitudine politică partizană.

Vom fi deschişi dialogului cu toate forţele politice existente considerând că doar prin unirea eforturilor noastre vom reuşi să promovăm interesele comunităţii pe care o reprezentăm. Prin atitudinea şi proiectele noastre sperăm să rămânem un factor de echilibru şi respect într-un moment în care întreaga ţară este polarizată între diverşi actori politici.

Din partea Ligii Bănăţene

Consilieri Locali

Bogdan Herzog
Flavius Boncea



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

21 iulie 1718 - Passarowitz

21.07.2014

 


 

Astăzi se împlinesc 296 de ani de la semnarea Tratatului de la Passarowitz, între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman.


În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stapânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este practic momentul de (re)naştere al Banatului, care a devenit din nou o provincie europeana şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariţia unei noi "ţări de Coroană", numită Banatul Timişoarei, Banatul timişan ori, simplu, Banat. Aproape tot ce ne (mai) face azi mândri că suntem bănăţeni nu ar fi existat fără acest moment. De aceea, considerăm că această dată este ziua Banatului, atât cât mai există el în conştiinţa unora.

Aşadar, urăm tuturor celor care simt că au ceva de sărbătorit astăzi un “La multi ani cu sănătace!”.



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

VRANI – Monografia satului bănăţan

26.06.2014

 


 

Liga Bănăţeană vă invită la lansarea de carte VRANI – Monografia satului bănăţan de Traian Constantin şi Ion Crega - Lerca, fiind astfel publicate două monografii autentice ale comunei Vrani din Caraş.


Evenimentele de lansare vor avea loc în data de 29.06.2014 ora 17.30 la Căminul Cultural Vrani cu ocazia Nigeii satului (rugii), dar şi la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara în data de 02.07.2014 ora 18.00.

Pentru că din păcate autorii celor două monografii ale Vraniului nu se mai află printre noi, ne vor fi alături copiii acestora, alţi fii ai satului, precum şi bănăţeni şi timişoreni iubitori ai istoriei acestor locuri dragi nouă.

Considerăm că e important de menţionat faptul că monografia apare din dorinţa mai multor vrăniemţi de a face cunoscut lumii întregi, dar mai ales Banatului, istoria satului lor mult iubit. Mulţi dintre ei chiar au efectuat demersuri în acest sens, dar din păcate pe unii boala sau vârsta i-a împiedicat să îşi ducă visul la bun sfârşit. O facem noi pentru ei. Prin urmare această monografie este dedicată tuturor celor care îşi iubesc locul de unde au plecat şi nu-l uită niciodată încercând să se implice într-un mod constructiv în viaţa satului respectiv.
Din dorinţa de a păstra şi a reda cât mai fidel manuscrisul celor doi autori, cei care au făcut posibilă apariţia acestei cărţi nu au intervenit asupra textului original şi a datelor prezentate în el, chiar dacă pe alocuri au existat unele inadvertenţe.

Prezenţa Dumneavoastră ne va onora!
Vă aşteptăm cu drag alături de noi.



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

COMUNICAT DE PRESĂ

23.06.2014

 


 

Liga Bănăţeană anunţă cu mare bucurie faptul că a fost admisă acţiunea prin care proprietarul casei Mühle va fi obligat să readucă imobilul la starea iniţială anterioară mutilării din luna mai 2012.


Vă reamintim că în urma inspecţiilor ulterioare demolării parţiale a casei din luna mai 2012, lucrările au fost oprite de către autorităţile competente, iar proprietarului imobilului – domnul Ionel Stancu - i s-a pus în vedere să ia anumite măsuri, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Societatea civilă a luat atitudine, participând la mai multe proteste chiar în faţa casei Mühle şi strângând semnături pentru a solicita exproprierea imobilului autorităţilor locale. Ca urmare, Primăria Municipiului Timişoara a acţionat în instanţă proprietarul cu scopul de a-l obliga să readucă imobilul la starea iniţială, anterioară demolării şi celorlalte acţiuni întreprinse fără respectarea autorizaţiei de construire obţinute.

Liga Bănăţeană, prin intermediul partenerilor noştri de la Pro.Do.Mo (Asociaţia pentru protecţia şi documentarea monumentelor şi patrimoniului din România), s-a alăturat Primăriei în acest demers. Deşi proprietarul s-a opus cererii noastre de intervenţie, instanţa a admis-o, motiv pentru care am putut să aducem o contribuţie activă şi importantă în această luptă împotriva proprietarilor care mutilează monumente istorice.

Deşi nu avem încă la dispoziţie toate detaliile admiterii cererii, sperăm că instanţa în înţelepciunea ei, a admis propunerea noastră de a impune un calendar - cât mai strict, dar realist - proprietarului în îndeplinirea obligaţiei sale de a readuce imobilul la starea iniţială. în caz contrar, Primăria Timişoara va avea dreptul să execute lucrările pe cheltuiala proprietarului.

Considerăm că acesta ar putea fi un moment important pe drumul către normalizarea situaţiei monumentelor din Timişoara. Pe lângă succesul din instanţă trebuie remarcate implicarea şi efortul comun al autorităţilor, al altor organizaţii şi al societăţii civile care au demonstrat că pot face front comun în apărarea unor principii care ar putea sta la baza unei normalităţi mai bune. Acesta este doar un pas - sperăm ferm - care nu trebuie să ne împingă către un optimism exagerat. Pentru Casa Mühle mai e de parcurs un drum lung până să o revedem aşa cum ne dorim. E un pas important dar reprezintă doar o luptă. Pentru a-l fructifica trebuie să ne asigurăm că va fi pus şi în practică în mod corespunzător. Mulţumim tuturor celor implicaţi. Dar în acelaşi timp atragem atenţia că este nevoie de implicarea (şi de răbdarea) lor în continuare.
Profităm de ocazie pentru a atrage atenţia că eventuala achiziţie în condiţii corecte de către Primărie a Casei Mühle ar putea reprezenta un traseu mult mai scurt înspre o restaurare corespunzătoare. Corelând acest scop cu importanţa pe care o are povestea casei pentru Timişoara şi aspiraţiile că tre titlul de Capitală Culturală putem să evaluă m ca oportună această cale şi să sugeră m revederea propunerilor Ligii Bă nă ţene în acest sens.

Conform specialiştilor consultaţi de către instanţă, încă nu este prea târziu pentru casa Mühle, cea atât de dragă nouă timişorenilor! Acest lucru nu poate decât să ne bucure pentru că abia aşteptăm să o vedem la fel de frumoasă ca înainte.

Dorim ca aceste demersuri pentru Casa Mühle să devină un precedent semnificativ în faţa tuturor acelora ce tratează cu dispreţ patrimoniul şi legea.


Liga Bănăţeană



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Bărăganul, Golgota Banatului

18.06.2014


 

Bărăganul, Golgota Banatului - acesta a fost titlul ediţiei din septembrie 2011 a Serii Bănăţene în care am dorit să comemorăm evenimentele petrecute în Banat în noaptea de 17 -18 iunie 1951. Vă invităm să ascultaţi mărturiile cutremurătoare ale unor oameni care au trăit acele momente groaznice.
Deportarea în Bărărgan - Sara bănăţană, septembrie 2011



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

COMUNICAT

25.02.2014

 


 

În şedinţa Consiliului Local Timişoara din data de 25.02.2014, la solicitarea Ligii Bănăţene, consilierul local Flavius Boncea a făcut următoarea interpelare referitor la modalitatea de integrare şi valorificare a vestigiilor băilor turceşti, recent scoase la lumină de săpăturile arheologice din Timişoara:


 "Pentru eventualitatea în care se decide ca ruinele recent descoperite în zona centrală să fie expuse în mod deschis, solicităm ca această abordare să se producă într-un mod controlat în care să se evite posibilitatea degradărilor definitive. Din informaţiile pe care le avem în acest moment rezultă că starea materialului descoperit nu este dintre cele mai bune, ruinele prezentându-se ca fiind deosebit de friabile, existând riscul ca, supuse fiind la intemperii, în cazul în care metodele de protejare nu se dovedesc eficiente, să se degradeze accentuat şi ireversibil. Presupunem că vor fi luate măsuri de contracarare a posibilelor efecte nedorite în vederea conservării elementelor ce urmează a fi expuse. Având în vedere cele de mai sus solicităm monitorizarea comportării în timp a elementelor ce urmează a se expune pentru a ne asigura că măsurile ce vor fi aplicate aplicate sunt eficiente şi ruinele vor putea supravieţui intemperiilor pe o perioadă îndelungată. Propunem ca primăria, corelând indicaţiile specialiştilor, să stabilească un program de monitorizare a comportării materialului expus."


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat de presă

10.02.2014

 



    Dată fiind gravitatea declaraţiilor făcute de deputatul PNL de Timişoara, Horia Cristian, în cazul construirii unui spital regional la Timişoara, declaraţii prin care acesta arată că nu îl intereseayă să susţină nevoile oraşului şi ale cetăţenilor care l-au propulsat în Parlament, Liga bănăţeană a iniţiat o petiţie online prin care solicită retragerea sprijinul politic deputatului Horia Cristian şi demisia acestuia din Camera Deputaţilor. Doritorii pot să citească textul întreg al petiţiei şi să o semneze la adresa: http://www.petitieonline.com/cerem_demisia_deputatului_horia_cristian>>


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

COMUNICAT

06.02.2014

 


 

Conducătorii noştri de la nivel central ne-au dovedit azi, încă o dată, că pentru ei Timişoara reprezintă doar acel loc bun de jefuit, cu locuitori care par a se fi resemnat cu faptul că destinul lor este acela de a munci pentru alţii şi de a plăti biruri fără a primi mai nimic în schimb.


    La împărţirea fondurilor europene pe care le aşteaptă România pentru exerciţiul bugetar 2014-2021 al Uniunii Europene, primul-ministru a anunţat că doreşte să aloce bani pentru trei spitale regionale. Bineînţeles că Timişoara nu este inclusă între cele trei locaţii, probabil pentru că în ochii "stăpânilor" noştri de la capitală, condiţiile mizere din spitalele de stat timişene, cărăşene, chiar şi arădene sunt suficiente pentru nişte bieţi plătitori de biruri.
Reprezentanţii noştri în guvern şi parlament nu au îndrăznit să-şi supere şefii şi au avut exact aceeaşi reacţie ca în urmă cu puţin timp, când au votat un buget naţional pentru 2014, în care nu era inclus nici un proiect al Timişoarei. Pe scurt, putem spune că suntem reprezentaţi la nivelul administraţiei centrale de multe nulităţi aservite, care acceptă în numele nostru toate nedreptăţile servite dinspre capitală, doar pentru aş putea păstra funcţiile şi a-şi vedea de interesele personale.
Dragi timişoreni, dragi bănăţeni, a sosit timpul să deschidem ochii şi să nu ne mai lăsăm înşelaţi de sistemul fanariot care ne guvernează acum. Nu mai trebuie să ne lăsăm minţiţi de cei trimişi de la centru ca să fie conducătorii noştri locali. Este mai mult decât evident că la ora actuală nici un partid politic şi nici un politician înscris în aceste organizaţii mafiote, cu sediul în capitală, nu ne reprezintă pe noi şi interesele locale. Scopul lor printre noi este doar acela de a se asigura că birurile sunt colectate şi trimise înspre "înalta Poartă".
A sosit timpul să lăsăm tot deoparte şi să ne unim forţele pentru a doborî acest sistem care ne nedreptăţeşte. Este cazul să nu mai acceptăm ca apărători ai intereselor noastre locale personaje care sunt subjugate din punct de vedere politic unor conducători aflaţi la peste 500 kilometri de noi şi pe care nu îi interesează Timişoara. Trebuie să ne ne facem auzit protestul împotriva aşa-zişilor lideri locali care promit în campanii că vor lupta pentru interesele noastre, iar în mandate se raportează doar la o ceea ce li se cere de la centru. Au vorbit luni întregi despre regionalizare, dar au uitat să ne spună că orice reformă este inutilă fără descentralizare administrativă şi autonomie fiscală. Acestea sunt cele două elemente în jurul cărora trebuie să ne unim, acestea trebuie să devină în cel mai scurt timp prioritatea numărul unu a tuturor locuitorilor din Banat, chiar dacă, din păcate, în actualul spectru politic nu există nici un partid care să susţină cu sinceritate aceste priorităţi.


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Seara Bănăţeană

13.01.2014

 


 

Ediţia cu numărul 37 a Serii Bănăţene va avea loc în data de 15 ianuarie, avându-l ca invitat pe d-nul dr. ing. Nicolae Ţăran.


Subiectul abordat se referă la actualizarea statisticilor ce privesc economia României, şi implicit, la locul Banatului în harta economică a ţării.

Vă aşteptăm la Bierhaus, str. Emanuil Ungureanu nr. 15, începând cu ora 19.30


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Liga Bănăţeană onorează oamenii care au ajutat Timişoara

12.12.2013

 


 

La iniţiativa consilierului local Bogdan Herzog, membru al Ligii Bănăţene, Consiliul Local Timişoara a acordat titlul de cetăţean de onoare domnului Horst Schwoon, organizatorul unor numeroase acţiuni umanitare destinate ajutorării populaţiei Timişoarei şi României.


    Dl. Horst Schwoon a organizat zeci de convoaie de ajutoare care au ajuns în România, în special în Timişoara. Numai în cursul anului 1990, imediat după Revoluţie, atunci cand nevoile de ajutoare umanitare erau şi cele mai ridicate, dl Schwoon a condus 6 convoaie umanitare, cu numeroase camioane încărcate cu – alimente, îmbrăcăminte, alimente pentru bebeluşi, jucării, articole pentru şcoală, obiecte sanitare şi medicamente, mobilă etc.

În urma succesului primelor convoaie şi a promovării acţiunilor umanitare în presa germană (Radio 107 Stuttgart, Stutgarter Zeitung) au urmat un şir de acţiuni umanitare de-a lungul întregului deceniu 1990-2000. Între comunităţile locale la care au ajuns convoaiele de ajutoare oranizate de NOD Stuttgart, prin implicarea dlui Horst Schwoon menţionăm: Timişoara, Deta, Liebling, Lugoj, Arad, biserici de toate confesiunile din diverse sate bănăţene şi chiar sate din judeţele Cluj şi Valcea.

Între acţiunile de o importanţă deosebită menţionăm: donarea unui studiou integral de filmare, staţii de mixare, aparatură specifică – microfoane, boxe, cabluri, mijloace de transport către TVR Timişoara, organizarea unor transporturi de seminţe în valoare de 275.000 DM către Universitatea de Stiinţe Agricole Timişoara, donarea unei salvări către Spitalul din Deta, donarea către Episcopia Romano-Catolică din Timişoara a două vehicule de transport persoane etc.

Principalele instituţii partenere, care au sprijinit acţiunile de ajutorare populaţiei din Banat de către NOD Stuttgart , au fost: TVR Timişoara, Unversitatea de ştiinţe Agricole şi Episcopia Romano-Catolică.

Pentru întreaga afecţiune şi atataşamentul dovedite pentru Timişoara şi pentru Banat, pentru zecile de convoaie umanitare la a căror organizare a particiapat şi pentru toată activitatea desfăşurată în scopul promovării oraşului nostru şi ajutorării populaţiei României într-o perioadă în care comunitatea intâmpina dificultăţi deosebite am propus Acordarea Titlului De Cetăţean De Onoare al Municipiului Timişoara domnului Horst Schwoon.

În afara titlului de cetăţean de Onoare al Timişoarei, dl.Schwoon a fost distins şi cu Medalia de Onoare a oraşului Stuttgart.


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat

7.12.2013

 

 

Zile acestea, dinspre Fanarul statului român au sosit, din nou, veşti triste pentru Timişoara şi judeţul Timiş. Niciunul dintre proiectele locale nu a fost luat în calcul de către guvernul de la Bucureşti la întocmirea bugetului pentru anul 2014. Nu este nimic nou, de 94 de ani povestea este aceeaşi, singura noastră conexiune cu bugetul central realizându-se doar în momentul în care ne plătim tributul.


    Aşadar, putem spune că nu s-a întâmplat nimic spectaculos, acest “amănunt” a devenit parte din existenţa noastră de zi cu zi, plătim biruri, iar înapoi primim un mare zero şi (aproape) nimeni nu mai reacţionează. Totuşi, de această dată, jaful are ceva special. Actualii noştri aleşi locali, votaţi cu zece mâini şi douăzeci de ştampile în 2012, au strigat în gura mare în cele două campanii electorale ale anului respectiv să-i votăm, pentru că ei reprezintă garanţia că nu vom mai fi furaţi şi vor realiza ceea ce Timişul şi Timişoara nu a reuşit în anii de după 1989 - finanţarea oraşului şi a judeţului de la bugetul central. Au promis că acest lucru va fi posibil doar prin alegerea lor, deoarece oraşul şi judeţul ar avea aceeaşi culoare politică cu puterea centrală, plasarea de cealaltă parte a baricadei până în acel moment fiind sursa omiterii noastre de la mila guvernului. Nu mai insistăm asupra nesimţirii şi ilegalităţii acestui mesaj, practic un şantaj, dar care face parte din sistemul politic fanariot care cârmuieşte ţara.

     Vom insista însă asupra “reacţiilor” aleşilor noştri la aflarea ştirii că Timişul a fost omis cu totul în proiectul de buget pentru 2014. Am pus ghilimele respective pentru că în realitate putem vorbi doar despre lipsa de reacţie a autorităţilor locale, dar şi a celor trimişi să ne reprezinte în parlament. Cu excepţia unor bâlbâieli şi explicaţii stupide, nimeni nu a luat atitudine. Puteau măcar să îşi ceară scuze pentru minciunile din campanie, dar pe lângă lipsa atitudinii putem constata şi lipsa deminităţii la aleşii noştri locali. Se dovedeşte încă o dată că cei care ar trebui să ne reprezinte pe noi, să se bată pentru binele oraşului şi al judeţului, în realitate sunt doar nişte bieţi slujbaşi ai partidului (nu mai contează care), al căror singur scop este protejarea intereselor celor care i-au pus pe locurile fruntaşe în listele electorale.
     Din nefericire, aceste slugi ale şefilor de la Bucureşti nu vor putea fi înlocuite prea curând, sistemul este făcut de aşa natură încât va mai trece multă apă pe Bega până când vom putea alege oameni scoşi “la înaintare” de interesele locale, nu de cele ale conducerii centrale. Iar o mare parte din vină o avem şi noi, sunt mai multe motive, dar amintim doar unul acum: pentru că încă îi suportăm.


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Poziţia Ligii Bănăţene faţă de amenajarea de parcări in Piaţa Unirii

3.12.2013

 

 

Pentru timişoreni Piaţa Unirii reprezintă un spaţiu important şi considerăm că acesta e printre ultimele ce ar trebui sacrificate (chiar şi temporar) unor nevoi utilitare.


    Dacă această măsură se impune a fi luată, presupunem că la bază se află argumente solide ce pot demonstra (raţional) că aceasta este singura variantă dintre toate cele avute în vedere. Neavând cunoştiinţă despre asemenea demersuri trebuie să ne exprimăm îndoiala faţă de corectitudinea acestei măsuri. Dacă prezumţiile noastre se dovedesc a fi corecte şi măsura reprezintă doar incapacitate organizatorică, protestăm faţă de această atitudine.
     Considerăm propunerea deschiderii pieţei pentru necesităţi rutiere ca fiind o soluţie ad-hoc în lipsa oricăror alte variante (alternative). Dacă acestea există, considerăm că ar trebui prezentate cetăţenilor şi justificată alegera făcută în termeni raţionali (cifre, termnene, comparaţii). Specificăm că simple consideraţii subiective/personale nu pot contrabalansa lipsa deciziilor raţionale ce ar trebui să caracterizeze măsurile administraţiei.

     Dacă specialiştii ce au ales această variantă au avut în vedere (ca ipoteză) posibilitatea de a asigura circulaţie şi parcare temporară pe strada Mărăşeşti (de exemplu). Considerând această variantă , întrebăm dacă s-a cântărit că este de preferat a se utiliza/sacrifica Piaţa Unirii.
     Pentru a demonstra că lucrările din cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric se desfăşoară într-un cadru coordonat, că există preocupare pentru anticiparea unor fenomene cu scopul pregătirii în vederea identificării soluţiilor cele mai potrivite, solicităm a se prezenta publicului strategia ce stă la baza deciziilor.

     Până acum nu avem indicii certe (din practică) care să ne dea încredere că durata lucrărilor va fi cea anunţată/preconizată. Pentru a contracara această impresie considerăm necesar a se prezenta agenda lucrărilor (chiar dacă aceasta poate suferi modificări datorită unor situaţii neprevăzute). Aceasta ar permite şi celor direct influenţaţi să-şi organizeze/adapteze activitatea astfel încât să poată reduce din eventualele pierderi. Legat strict de subiectul accesului autovehiculelor şi parcarea acestora în Piaţa Unirii solicităm autorităţilor a specifica perioada (perioadele) pentru care este prevăzută această măsură.

În lipsa prezentării (documentate, profesionale) unui astfel de cadru, care să ne dea motive de încredere privind gestionarea conştientă/responsabilă a situaţiei, considerăm că asistăm doar la un spectacol de dezorganizare în faţa căruia se impune să protestăm.


Liga Bănăţeană


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Promovarea personalităţilor din Banat: Paul Chinezu

23.11.2013

 

 

    Liga Bănăţeană demarează o campanie de promovare a personalităţilor din Banat, prima personalitate omagiată urmând să fie Paul Chinezu. Astfel, în perioada 22-29 noiembrie, în faţa Muzeului Banatului din Timişoara va fi montat un banner menit să atragă atenţia asupra datei de 24 noiembrie, dată la care Paul Chinezu s-a stins din viaţă.


    Paul Chinezu, comandant în armata regelui Ungariei, Matia Corvin, şi comite de Timişoara, s-a născut în jurul anului 1432, asupra locului naşterii sale circulând o mulţime de variante. Mai mulţi istorici au susţinut că era născut în Banat iar legenda atribuie denumirea comunei Satchinez de numele lui Paul Chinezul, care ar fi locuit acolo. Tradiţia locală spune că aici s-ar fi aflat şi o cetate a acestuia, pe locul unde astăzi se mai află o movilă numită „Gomila”, şi că nu departe de fosta cetate ar fi existat moara lui Paul Chinezul, în locul care se numeşte „Cotul Morii”.
     Paul a copilărit muncind din greu şi a devenit extrem de voinic. S-a făcut morar; i-a mers vestea că avea atâta putere încât ridica piatra de moară cu uşurinţă. Pentru primele trei decenii ale vieţii sale lipsesc mărturiile documentare, numele său fiind amintit cu prilejul unei întâlniri avute cu tânărul rege Matia, pe la începutul domniei acestuia. În anul 1480 sa căsătorit cu Benigna, fiica vărului şi tovarăşului său de arme Blasius Magyar. În 1478, Pavel Chinezul a fost numit comite de Timiş şi căpitan general al armatei regatului Ungariei, atât ca urmare a dorinţei acestuia de a lupta împotriva turcilor, cât şi pentru a întări sistemul defensiv dunărean, tot mai slăbit în urma atacurilor otomane din ce în ce mai dese. În cei 16 ani în care a ocupat această funcţie, s-a consolidate atât potenţialul economic al Banatului, cât şi importanţa militară a regiunii. Un eveniment celebru şi glorios în cariera sa este bătălia din anul 1479 de la Câmpul Pâinii, de lângă Orăştie, unde Pavel Chinezul, aflat în fruntea trupelor bănăţene, a reputat o victorie decisivă împotriva turcilor.
     A câştigat mai multe bătălii împotriva turcilor, care au adus Banatului o perioadă de linişte. În urma unor incursiuni ulterioare din ultimii ani ai vieţii sale, sunt cunoscute torturile cumplite la care prizonierii musulmani au fost supuşi în pivniţele castelului din Timişoara, care au stârnit groaza în rândul turcilor.
     S-a stins din viaţă în anul 1494 la 24 noiembrie, în timpul unei campanii pe râul Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor suferite în timpul asediului cetăţii SzendrÖ-Smederevo, în Serbia de azi. Corpul neînsufleţit a fost transportat la posesiunea sa de la Nagyvázsony şi înmormântat în mănăstirea pe care a ctitorit-o. În anul 1708 mormântul i-a fost profanat, sustrăgândui-se armura, coiful şi paloşul, obiecte ce aveau să reapară mai târziu, ele fiind adăpostite în prezent la Muzeul Naţional al Ungariei.


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Propuneri monumente istorice Timiş 2015

13.11.2013

 


Liga Bănăţeană are plăcerea de a vă anunţa lansarea de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a invitaţiei de a propune imobile susceptibile spre a fi clasate pentru a apărea în lista monumentelor istorice 2015.

În acest sens, Liga Bănăţeană aşteaptă din partea iubitorilor Banatului şi a Timişoarei propuneri referitoare la imobile care din punctul Dumneavoastră de vedere merită să fie clasate şi să apară pe lista monumentelor istorice în anul 2015. La termenul indicat de către instituţia solicitantă (respectiv 20 noiembrie 2013), vom depune o listă din partea Ligii Bănăţene care se va alătura listelor propuse de către alte asociaţii de protejare patrimoniu sau chiar de persoane fizice.

Avem rugămintea să profităm împreună de această incredibilă oportunitate pe care ne-o oferă Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş prin deschiderea de care dă dovadă faţă de societatea civilă interesată de domeniul protejării patrimoniului istoric al Banatului nostru drag.

Aşteptăm propunerile din partea Dumneavoastră la următoarele date de contact:

adina.murgila@ligabanateana.ro
contact@ligabanateana.ro
ligabanateana@gmail.com


Am aprecia în mod deosebit dacă alăturat identificării imobilului prin numele străzii, număr şi indicarea localităţii din judeţ, aţi ataşa o fotografie a imobilului.

Totodată, vă aducem la cunoştinţă faptul că propunerile pot fi transmise şi Asociaţiei Salvaţi Patrimoniul Timişoarei la următoarele date de contact: salvatipatrimoniultimisoarei@yahoo.ro şi salvatipatrimoniultimisoarei@yahoo.com.

După cum povestea casei Mühle a reprezentat începutul constituirii unei noi societăţi civile timişorene – una vigilentă, conştientă de propria putere - aşa cum spuneam la vremea respectivă, vă invităm cu drag să fiţi alături de Liga Bănăţeană şi de alţi actori din domeniul protejării patrimoniului pentru a demonstra autorităţilor că existăm şi ne pasă şi că împreună putem face cele mai frumoase şi incredibile lucruri.

Aşteptăm cu un deosebit interes propunerile Dumneavoastră ce vor reprezenta cu siguranţă o altă mobilizare de succes a societăţii civile bănăţene!


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Declaraţia bănăţeană privind regionalizarea

07.11.2013

 


În data de 21 martie 2013, Liga Bănăţeană, alături de Cercul de Studii VESTUL, Timişoara, Comunitatea virtuală Banatul de Altădată, Timişoara şi Comunitatea virtuală Istoria Banatului, Reşiţa au lansat public o serie de revendicări privind problema reformelor administrativ-teritoriale care vor fi făcute în curând în România. Toate cererile noastre au fost exprimate în "Declaraţia bănăţeană privind regionalizarea ".
Dacă susţineţi poziţia noastră vă rugăm să semnaţi această petiţie on-line. Petiţia poate fi semnată aici>>


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Republica Bănăţeană (31 octombrie 1918 - 21 februarie 1919). Clarificarea unui concept.

31.10.2013

 


De Mircea Rusnac

Un aspect foarte puţin cunoscut şi cercetat al trecutului nostru l-a constituit scurta existenţă a Republicii Bănăţene, apărută la sfârşitul primului război mondial, în momentul dezmembrării Imperiului austro-ungar. Istoriografia ulterioară fie a ignorat complet subiectul, fie, când l-a amintit, l-a prezentat în culori defavorabile. De aceea, lămurirea apariţiei şi a existenţei acestei republici în perioada foarte tulbure a anilor 1918-1919 este o problemă dificilă. Vom încerca să o facem pe baza puţinelor date deţinute, încercând să evităm cât mai mult aprecierile altor istorici, făcute din motive lesne de înţeles. Cu cât este cunoscut mai bine adevărul, cu atât va fi ulterior mai greu de combătut. Citeste mai departe >>


____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Se reintroduce, la Radio România Reşiţa, emisiunea dedicată graiului bănăţean

28.10.2013

 


După cum ne-a asigurat redactorul-şef al Radio România Reşiţa, Laura Sgaverdea, din 1 noiembrie emisiunea va fi reintrodusă în grila postului de radio, fiind difuzată săptămânal, duminica la prânz.

În luna septembrie a anului trecut, emisiunea dedicată graiului bănăţean, difuzată de către Radio România Reşiţa, a fost scoasă din grila postului de radio. Organizaţia non-guvernamentală timişoreană Liga Bănăţeană a luat atitudine imediat după ce acest lucru s-a întâmplat. În urma unor semnalări primite din partea mai multor simpatizanţi ai Ligii Bănăţene, în special din judeţul Caraş Severin, în luna următoare (octombrie 2012), organizaţia i s-a adresat în scris redactorului-şef al Radio România Reşiţa, Laura Sgaverdea, solicitând reintroducerea emisiunii, una dintre puţinele emisiuni de radio din vestul ţării care promovează graiul bănăţean. De atunci, emisiunea nu a mai fost reintrodusă în grila Radio România Reşiţa, însă dna Sgaverdea a precizat că aceasta va fi reintrodusă în noua grilă de programe, ce urma să fie aprobată în toamna acestui an.

Zilele trecute am sunat-o pe dna Laura Sgaverdea, solicitându-i informaţii referitor la această emisiune, pentru a o întreba dacă s-a aprobat noua grilă de programe şi dacă aceasta conţine şi emisiunea la care facem referire. Iniţial, dumneai ne-a spus ca emisiunea va fi difuzată săptămânal, în fiecare zi de miercuri, în intervalul orar 22.45 – 23.00, că momentan se poartă discuţii cu un posibil realizator al emisiunii, dar lucrurile nu sunt încă bătute în cuie. A doua zi, doamna Sagverdea a revenit, spunând că emisiunea se va difuza în fiecare duminică, de la ora 12.15 la 13.00, va conţine şi muzică tradiţională bănăţeană şi va fi realizată de dna Dorina şovre. Este remarcabil cum, în doar o zi, s-a schimbat ora de difuzare a emisiunii, dintr-o oră târzie şi o zi de la mijlocul săptămânii (miercuri, ora 22.45), într-o zi de sfârşit de săptămână, la prânz (duminica, ora12.15) şi cum emisiunea devenit, dintr-una de 15 minute, una de 45 de minute şi a avut şi un realizator.

După cum ne-a asigurat dna Sgaverdea, emisiunea nu a fost scoasă din rea-voinţă, ci, pur şi simplu, deoarece nu a mai avut cine să se ocupe de aceasta. Dar, iată, de îndată ce s-a găsit o persoană competentă şi care să aibă cunoştinţe în domeniu, emisiunea a fost reintrodusă. Aşadar, toţi cei interesaţi vor putea urmări, la Radio România Reşiţa, emisiunea care promovează tradiţiile şi cultura Banatului, emisiune ce va fi difuzată, începând cu 1 noiembrie a. c., în fiecare duminică, între orele 12.15-13.00.

de Amelia BONCEA
www.vestul.ro

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Timisoara, 18 octombrie 2013 - Comemorare Eugen de Savoya

25.10.2013


În data de 18 octombrie, pentru al treilea an consecutiv, Liga Bănăţeană a organizat un scurt moment festiv dedicat eliberării Timişoarei de sub ocupaţia otomană de către trupele imperiale conduse de Eugeniu de Savoya. Anul acesta, cu ocazia împlinirii a 297 de ani de la acest eveniment care a schimbat total destinul oraşului nostru am depus o coroană de flori, moment precedat de intonarea unui marş de epocă de către fanfara Big Band Timişoara.



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Timişoara şi moştenirea lui Eugeniu de Savoya

18.10.2013

 


În urmă cu 297 de ani, pe 18 octombrie 1716 Eugeniu de Savoya şi-a făcut un cadou cu ocazia celor 53 de ani pe care îi împlinea în ziua respectivă, i-a alungat pe turci din Timişoara, după un asediu de aproape 50 de zile, aducând Banatul în custodia Casei de Habsburg.

La scara istoriei, a fost un prim pas spre cucerirea cetă ţilor de la Petrovaradin şi Beograd şi incheierea Războiului Austro-Turc dintre 1716 şi 1718, pentru Timişoara si pentru Banat a fost momentul care a transformat regiunea într-una din cele mai importante provincii ale Monarhiei Habsburgice.
Eugeniu de Savoya era în acea perioadă şi Guvernator Generral al Olandei de Jos, mergând probabil pe aceleaşi principii de guvernare, în iulie 1717 prezintă Camerei Aulice de la Viena Proiectul de Organizare a Banatului Timişoarei, proiect aprobat şi pus în practică începând cu 1719. Asta a însemnat pe de o parte creearea unui aparat administrativ modern şi pe de altă parte defortificarea oraşului şi în acelaşi timp construirea majorită ţii clădirilor din Pia ţa Unirii, apar cartierele Elisabetin, Iosefin şi Fabric şi are loc prima regularizare a râului Bega.
Din punct de vedere politic, Banatul şi Timişoara au cunoscut şi momente mai bune, şi momente mai pu ţin bune în cadrul Imperiului Austro Ungar cu fluctua ţiile pe care acesta avea să le înregistreze mai ales în secolul XIX. Economic vorbind însă, momentul 1716 a marcat o dezvoltare continuă a tot ceea ce a însemnat economie, infrastructură, o politică de sus ţinere şi dezvoltare a micilor meşteşugari şi comercian ţi dar şi a industriei. Totul s-a încheiat însă în 1948 odată cu na ţionalizarea făcută de comunişti.

Eugeniu de Savoya, cel pe care îl aniversăm astăzi a fost una din figurile interesante ale acelei epoci, o perioadă în care Europa trecea prin tot felul de transformări politice şi sociale. Feldmareşal în armata Austriacă, Eugeniu de Savoya e fiul unei nepoate a Cardinalului Mazarin. A crescut de fapt la curtea lui Ludovic al XIV-lea, de care se spune că Olympia Mancini (mama lui Eugen) ar fi fost destul de apropiată. Pentru că nu era nici prea înalt şi nici n-avea o contitu ţie care să îl recomande pentru o carieră militară, până la majorat Eugeniu de Savoya a fost pregătit pentru o carieră monastică. Pentru că Ludovic al XIV-lea îi refuză serviciile, Eugeniu de Savoya pleacă la Viena şi îşi dedică serviciile Habsburgilor pe care îi va servi timp de aproape şase decenii, devenind una din cele mai importante figuri militare din istoria modernă a Europei. în altă ordine de idei a fost un mare sus ţinător al artei, cel mai important edificiu asupra căruia viziunea lui şi-a pus amprenta fiind Palatul Belvedere din Viena.

Putem spune că Timişoara modernă e într-adevăr o moştenire a momentului 18 octombrie 1716, chiar dacă de atunci au trecut aproape 300 de ani şi multe regimuri politice iar oraşul are o cu totul altă dimensiune, planurile de organizare a oraşului redactate în acea perioadă au dat naştere atât zonei centrale cât şi celor trei cartiere amintite mai sus marcând practic transformarea Timişoarei într-un oraş autentic, capitală a unei regiuni, reşedin ţa structurilor administrative.
Nu îmi plac raportările la trecut doar de dragul ”vremurilor bune” care de fapt poate nici n-au fost chiar aşa bune. Dincolo de clădiri şi de istorie cred că ceea ce putem numi moştenirea lui Eugeniu de Savoya ar trebui să fie interesul de a face ceva pentru oraş de a-l duce la nivelul epocii în care trăim, atât din punct de vedere economic, cât şi cultural.
Asta ţine în bună parte de factori politici şi administrativi, foarte adevărat. Sunt însă multe lucruri pentru care nu e nevoie decât de pasiune, de interes şi de un pic de efort, iar exemplele pot începe cu simpla organizare a unor dezbateri, concerte, expozi ţii, festivaluri până la implicarea sau demararea unor proiecte punctuale de sus ţinere a unor cauze (fiecare cu ”pasiunea” lui, de la câinii vagabonzi, la clădirile istorice sau spa ţiile verzi).

Implicarea şi o viziune de ansamblu a dezvoltării oraşului, asta cred că ar fi ”moştenirea” lui Eugeniu de Savoya pe care Timişoara şi Timişorenii ar trebui să o ducă mai departe în 2013.


Răzvan Giula

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

18 Octombrie - Ziua eliberării Timişoarei

14.10.2013

 


Ca de fiecare dată în ultimii ani, Liga Bănăţeană vă invită să ne fiţi alături la celebrarea eliberării Timişoarei de către trupele imperiale, conduse de prinţul Eugeniu de Savoya. Momentul omagial va avea loc vineri, 18 octombrie, de la ora 18.00, la bustul lui Eugeniu de Savoya, situat pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central (Scudier). Alături de noi vor fi şi membrii formaţiei Big Band Timişoara, care ne vor oferi un scurt moment muzical dedicat evenimentului.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Afaceri locale versus mari companii

05.10.2013

 


Cea de-a XXXIV-a ediţie a Serii Bănăţene are loc miercuri, 9 octombrie, de la ora 19.30, la Bierhaus.
Vom discuta cu d-na Doina Busuic, despre şansele firmelor locale de a supravieţui într-o piaţă controlată de marile companii multinaţionale.

Miercuri 9 octombrie de la 19:30 Bierhaus - Timişoara, str. Emanuil Ungureanu nr. 15.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Aniversarea celor 150 ani de la inaugurarea „Primei Căi Ferate Montane din România” ANINA-ORAVIŢA

19.09.2013

 


După excursia organizată de Liga Bănăţeană pentru a marca 150 de ani de la inaugurarea căii ferate Oraviţa - Anina, acest moment este comemorat şi de autorităţile publice din cele două oraşe bănăţene. Iată câteva rânduri despre istoricul căii ferate şi programul evenimentelor pregătit pentru această aniversare:

În urmă cu 150 de ani, în inima Munţilor Aninei se punea în funcţiune prima cale ferată montană de pe teritoriul actual al României. Monumentala realizare tehnică şi inginerească avea ca scop asigurarea transportului de cărbune şi produse prelucrate între localităţile Anina şi Oraviţa, puternice centre industriale în acea perioadă. De-a lungul existenţei sale calea ferată a funcţionat fără întrerupere, contribuind din plin la dezvoltarea economică şi socială a zonei şi devenind unul dintre simbolurile imagistice, nu numai ale Munţilor Aninei, dar şi a judeţului Caraş-Severin şi a întregului Banat, fiind martorul tuturor perioadelor de avânt sau de decădere din aceşti 150 de ani.

Datele tehnice care descriu acest obiectiv monument istoric sunt deosebite chiar şi pentru zilele noastre, cu atât mai mult pentru jumătatea secolului XIX, când această realizare era de-a dreptul impresionantă. A fost necesară construirea a 14 tuneluri cu lungimea totală de 2084 m, precum şi a unui număr de 10 viaducte cu lungimea totală de 843 m. Pe cei 34 km cât măsoară lungimea totală a traseului între localităţile Oraviţa şi Anina calea ferată urcă cu 340 m. Pe lângă faptul că avem de a face cu unul dintre cele mai impresionante obiective de patrimoniu moştenite de la generaţiile de înaintaşi, calea ferată Anina – Oraviţa este unul dintre cele mai importante elemente de infrastructură din Munţii Aninei, fiind o importantă şansă pentru relansarea economică a uneia dintre cele mai reprezentative zone ale judeţului Caraş – Severin.
Mândri şi bucuroşi pentru cei 150 de ani de existenţă ai căii ferate Oraviţa – Anina, dar şi plini de speranţă pentru viitorul lor, locuitorii celor două oraşe doresc să marcheze în mod deosebit acest eveniment prin organizarea mai multor activităţi cu caracter cultural, sportiv şi de agrement, la care sunt aşteptaţi un număr cât mai mare de participanţi, atât din zonă cât şi din ţară şi chiar de peste hotare.

Activităţile vor avea loc în data de 20 septembrie 2013 începând cu ora 16:30 la Teatrul Mihai Eminescu din Oraviţa, vor continua în data de 21 septembrie ora 9:00 la gara Oraviţa, de unde se va pleca pe traseul aniversar Oraviţa – Anina. Mai multe evenimente destinate unui public cât mai numeros, se vor desfăşura în Piaţa Gării din oraşul Anina, începând cu ora 13:00.
Evenimentul în ansamblu este organizat de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin, primăriile oraşelor Anina şi Oraviţa, împreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi în colaborare cu Centrul de Resurse Pentru Mediu, Episcopia Ortodoxă a Caransebeşului şi Societatea Naţională Căile Ferate Române. Partener media: TVR Timişoara.


D E S F Ă Ş U R Ă T O R

Vineri 20 Septembrie 2013 – ora 16,30
TEATRUL ORAVIŢA
1. Vizitarea Expoziţiei de Fotografii.
2. Vizitarea Standului de Lucrări de Istorie Feroviară .
3. Sesiune de Comunicări despre Calea Ferată Oraviţa - Anina.
4. Întâlnire cu generaţiile de feroviari din Oraviţa....evocări, amintiri.
5. Ora 18,30 – Cocktail.


Sâmbătă 21 Septembrie 2013 – ora 09,00
STAŢIA CFR – ORAVIŢA
1. Vizitarea Depoului de Locomotive Oraviţa – Primul Depou din România
2. Ora 10,00 – Deschiderea Ceremoniei
                   – Dezvelirea Plăcii Aniversare
                   – Te Deum
                   – Cuvântări
3. Ora 11,30 – Plecarea trenului din Oraviţa spre Anina, cu opriri în staţiile Gîrlişte şi Ciudanoviţa

STAŢIA CFR – ANINA
1. Ora 14,00–14,30 – Primire în Staţia Anina (in paralel cu sosirea trenului vor sosi grupe organizate de cicloturism, motociclism crossroad, enduro, zbor paramotor, auto de teren 4X4)
                   – Dezvelirea Plăcii Aniversare
                   – Te Deum
                   – Cuvântări
2. Ora 14,30-15,00 – Slujbă de pomenire a eroilor la Biserica Ortodoxă Anina
3.Ora 15,00 – Centrul de Afaceri Anina – Vizitare expoziţie de pictură Gustav Hlinka, galerie fotografii Nicu şuşară, expoziţie de picturi create de elevi ai Cercului de Pictură de la Casa de Cultură din Anina, Cocktail.
4. Ora 14,30 - Gara Anina - Spectacol artistic cu manifestări cultural – sportive: Dansuri populare, interpreţi de muzică uşoară şi populară, Cor de copii, 2 sisteme de Slacklining.

Sursa: turism-anina.blogspot.ro

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

In memoriam

12.08.2013

 


Cu durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a celui care a fost Bogdan Herzog senior, personaj inconfundabil în peisajul mass-media din Timişoara. Vocea şi viaţa lui Bogdan Herzog se confundă, practic, cu televiziunea şi cu radioul public din Timişoara, unde a fost corespondent pentru postul central, redactor, realizator, şef de producţie TV. A fost unul dintre principalii artizani ai reînfiinţării radioului timişorean după Revoluţia din 1989, unde a fost redactor şef şi a conceput prima schemă de program. În ciuda bolii care îl macină de mai mulţi ani, a fost una dintre prezenţele active la aproape toate Serile bănăţene organizate de Liga bănăţeană, unde s-a remarcat prin dedicare, pragmatism şi luciditate. Înmormântarea va avea loc marţi, la ora 14, în cimitirul de pe stradă Cosminului. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Suntem alături, totodată, de prietenul şi colegul nostru Bogdan în greaua pierdere suferită prin pierderea tatălui.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Cerem respectarea şi promovarea însemnelor heraldice ale oraşului.

30.07.2013

 


In cadrul şedinţei de azi a CLT, consilierul local Bogdan Herzog, membru al Ligii Bănăţene, a supus atenţiei plenului urmatoarele:

"Pentru a respecta trecutul şi istoria oraşului nostru, trebuie nu numai să încercăm salvarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, trebuie să arborăm cu mândrie şi să promovăm şi însemnele sale heraldice. Timişoara are un steag, Timişoara are şi blazon, chiar dacă acesta nu este aprobat de Comisia de heraldică, genealogie şi sigilografie a Academiei Române, din motive pe care nu le cunoaştem.
Considerăm că data de 3 august a acestui an, când sărbătorim ziua oficială a oraşului este un bun prilej pentru ca pe străzile oraşului să fie arborate steagul şi blazonul oraşului. Solicităm Primăriei Municipiului Timişoara si Consiliului Local Timişoara să ia măsurile necesare pentru ca acest lucru să devină realitate, iar începând cu acest an să ne sărbătorim oraşul şi prin onorarea gloriosului său trecut."

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Regionalizarea “originală”

23.07.2013


La aproape 24 de ani de la instaurarea democraţiei “originale” de către Ion Iliescu, România se pregăteşte de o altă reformă, de data aceasta una administrativ-teritorială. O reformă care ar fi trebuit înfăptuită încă din anii ’90, dar imposibil de pus în practică în contextul regimului iliescian. Înca din martie 1990, prin punctul 11 al Proclamaţiei de la Timişoara s-a cerut descentralizarea economică şi administrativă, solicitare care a provocat isterie în rândul “emanaţilor” revoluţiei. Comuniştii şi securiştii care s-au perpetuat la putere şi după revoluţie - deşi prin uciderea cizmarului din Scorniceşti şi a ilustrei sale consoarte, plus indepărtarea câtorva dintre cei mai apropiaţi oameni ai lor din rândul sistemului, lumea a crezut că revoluţia a învins – au contracarat rapid şi au lansat o campanie furibundă în mass-media românească, propagând ideea că descentralizarea şi autonomia economică şi administrativă ar conduce inevitabil la dezmembrarea ţării, lozincă şi azi întipărită în mintea multor români, în special în Vechiul Regat.
“Tăt natu” vorbeşte azi deschis despre lucrurile tabu cerute acum 23 de ani prin Punctul 11 al Proclamaţiei de la Timişoara, solicitări pentru care în acele vremuri pline de glorie F.S.N.-istă multe maşini cu număr de Timiş au adunat o frumoasă “colecţie” de bolovani din diverse locuri ale minunatei noastre patrii. Am ajuns acum în situaţia în care “emanaţii” revoluţiei şi urmaşii lor se văd nevoiţi să reorganizeze ţara din punct de vedere administrativ-teritorial, siliţi de felul în care UE vrea să aloce fondurile de dezvoltare către statele membre în următorul exerciţiu bugetar prevăzut pentru perioada 2014-2021. Vrednicii noştri conducători actuali, de fapt tot feseniştii de ieri şi urmaşii lor, ce-i drept azi divizaţi în mai multe partide, partiduleţe şi tot felul de alianţe, sunt puşi în situaţia de a găsi o cale pentru a pierde cât mai puţin din controlul pe care-l exercită azi asupra tuturor entităţilor administrativ-teritoriale ale ţării. Au desenat hărţi frumoase, au inventat noi regiuni, cât mai impersonale şi lipsite de coeziune, ale căror nume este format din cifre şi puncte cardinale, fără a ţine cont de identitatea şi specificul cultural al regiunilor istorice, astfel încât totul pare făcut parcă intenţionat pentru a crea unităţi administrativ-teritoriale cât mai nefuncţionale şi cu potenţial mare de a genera conflicte prin gruparea în aceeaşi regiune a unor oraşe aflate oarecum pe poziţii rivale. Sistemul excesiv de centralist se luptă din răsputeri pentru a suferi cât mai puţine pierderi de pe urma aceastei reforme, iar datorită lipsei de reacţie a populaţiei mai mult ca sigur va învinge. Aşadar, în preajma sărbătorilor de iarnă din acest an, FSN-ul actual ne va oferi un nou cadou, regionalizarea “originală”, cea care îşi are rădăcinile înfipte adânc în ideologia din care a izvorât şi darul primit de sărbătorile din decembrie ’89 - democraţia “originală”. Trăiască 5-Vestul, precum şi celelalte frumoase regiuni ale patriei noastre feseniste!

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Sara Bănăţană

18.07.2013


"Arhitectura în identitatea regională", ediţia Serii Bănăţene din ianuarie.
Invitaţii noştri au fost arhitecţii Radu Radoslav şi Bogdan Demetrescu



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Clasificarea judeţelor în funcţie de competivitate (2012)

16.05.2013


Surse de date:
1. Institutul Naţional de Satistică, Buletinul statistic lunar al judeţelor, 2/2013;
2. Institutul Naţional de Statistică, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, Comunicat de presă, 24 august 2012.
Clasamentul anterior reflectă competivitatea la export a judeţelor şi a Bucureştiului, competivitate estimată prin indicatorul exporturi per locuitor. Evident, clasificarea Bucureştiului pe locul 5 şi a Clujului pe locul 21 refelectă o competivitate la export surprinzător de scăzută mai ales în cazul Clujului (!). Este de subliniat nivelul ridicat de competivitate al judeţelor Arad şi Sibiu. Ataşez la acest clasament ultimile date statistice publicate de INS pentru judeţele Timiş şi Cluj. Analizând aceste date se poate observa cu uşurinţă că Timişul are performanţe economice mai bune decât Clujul la toţi indicatorii utilizaţi de INS.





Atasez la acest clasament ultimele date statistice publicate de INS pentru judetele Timis si Cluj. Analizând aceste date se poate observa cu usurinta ca Timisul are performante economice mai bune decât Clujul la toti indicatorii utilizati de INS.
Timiş.doc Cluj.doc

Dr. Ing. Nicolae ţăran



____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Excursie Calea ferată Oraviţa – Anina

16.05.2013


 

Liga Bănăţeană şi Asociaţia Feroviarilor Bănăţeni vă invită la o plimbare cu trenul pe calea ferată Oraviţa – Anina în data de 2 iunie 2013.
Având în vedere faptul că în acest an sărbătorim 150 de ani de la darea în funcţiune a căii ferate Oraviţa – Anina, dar şi valoarea deosebită atât din punct de vedere istoric, cât şi al patrimoniului cultural şi tehnic a acesteia, considerăm că este datoria noastră morală de a ne alătura celor care încearcă de ceva vreme să atragă atenţia asupra pericolului de dispariţie a acestui monument istoric. Calea ferată Oraviţa - Anina este clasată monument istoric în grupa A, de interes naţional începând cu anul 2004.

Cunoscută în vremurile bune sub numele de Semmeringul Bănăţean, calea ferată Oraviţa - Anina a fost dată în folosinţă la data de 25 noiembrie 1863 pentru transportul de marfă şi la 18 noiembrie 1869 pentru cel de persoane. Construcţia ei s-a realizat in perioada 1861-1863 şi a presupus un enorm efort uman şi financiar, dar mai ales o deosebită măiestrie a inginerilor şi muncitorilor datorită terenului dificil.

Revenind la detaliile organizatorice ale excursiei de aproape o zi la care vă aşteptăm cu mare drag, dorim să vă informăm că programul trenului cu care vom circula este următorul:
Oraviţa (ora de plecare 14:50) - Anina (16:41 ora de sosire) Anina (ora de plecare 17:05) - Oraviţa (ora de sosire 18:56)
Preţul unui bilet CFR întreg pe relaţia Oraviţa - Anina şi retur este de 10.4 RON, iar pentru elevi, studenţi şi pensionari se aplică gratuită ţi, conform legislaţiei în vigoare, de 50%.

Cu sprijinul Asociaţiei Feroviarilor Bănăţeni putem pune la dispoziţia celor interesaţi un microbuz de 18 locuri, pentru deplasarea până la Oraviţa, aceste locuri urmând a fi ocupate de cei care vor confirma primii participarea. Plecarea cu microbuzul şi cu maşinile personale din Timişoara va fi la ora 10.00 de pe Calea Sagului de la “Turist” (intersecţia C.Sagului-Ana Ipătescu)

De asemenea, pentru cei interesaţi, există şi posibilitatea deplasării cu trenul către Oraviţa astfel: plecarea se poate face din gara Timişoara Nord (07:52) cu trenul R 14505 care ajunge la Berzovia la ora 09:32. De la Berzovia se ia trenul R 14523 până la Oraviţa (oră de sosire 11:07).

Întoarcerea la Timişoara se poate face astfel: după sosirea de la Anina, se poate lua trenul R 14528 care pleacă din Oraviţa la ora 19:13 şi ajunge la Berzovia la ora 20:48. Din Berzovia se ia trenul R 14514 pe direcţia Reşiţa – Berzovia, acesta ajungând la Berzovia la ora 20:51. Ora de sosire în gara Timişoara Nord este 22:14.
Inscrierea se face până miercuri, 29 mai, ora 17.00, la numerele de telefon 0742340024 sau 0721481130. Vă rugăm frumos să confirmaţi participarea, o evidenţă cât mai exactă a participanţilor este necesară pentru o organizare cât mai bună a excursiei.
http://www.petitieonline.com/salvati_calea_ferata_oravita_-_anina

Vă aşteptăm cu drag alături de noi!

___________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat de presă

29.04.2013


 

Ne face plăcere să anunţăm că la termenul din data de 22 aprilie 2013 din cadrul dosarului numărul 1333/325/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara, dosar având ca obiect obligarea proprietarului casei Mühle de a o restaura, a fost admisă cererea de intervenţie a partenerilor noştri de la ProDoMo (Asociaţia pentru protecţia şi documentarea monumentelor şi patrimoniului din România). În ciuda faptului că proprietarul s-a opus cererii noastre de intervenţie, instanţa a admis-o şi acest fapt nu poate decât să ne bucure.

Reamintim că iniţial era vorba despre o acţiune formulată de către Primăria Timişoara împotriva proprietarului casei Mühle. Totodată, dorim să vă aducem la cunoştinţă că a fost dispusă administrarea unei expertize tehnice în construcţii care sperăm că va clarifica situaţia şi va conduce la o soluţionare cât mai rapidă şi favorabilă a dosarului.

De asemenea, de interes pentru cei care urmăresc subiectul, este faptul că proprietarul casei Mühle a formulat recurs împotriva sentinţei prin care Judecătoria Timişoara a admis la data de 4 martie 2013 obligarea sa la efectuarea unor lucrări urgente de protejare a clădirii, lucrări ce au fost între timp efectuate. Prin urmare, în acest moment, imobilul este relativ pus în siguranţă. Termenul de recurs al dosarului care se află pe rolul Tribunalului Timiş a fost fixat pentru data de 16 mai 2013. Liga Bănăţeană îşi afirmă cu această ocazie intenţia de a interveni, prin intermediul partenerilor noştri de la ProDoMo – cărora le mulţumim încă o dată pe această cale – şi în acest dosar pentru a fi alături Primăriei în demersul său de a proteja preţioasa decizie obţinută în instanţă, decizie care a dus la punerea în siguranţă a imobilului. Această decizie, în afară de exemplara mobilizare a societăţii civile timişorene, este momentan singura certitudine şi trebuie să luptăm pentru păstrarea ei, cel puţin până când va fi soluţionat dosarul care are ca obiect obligaţia de a restaura casa sau până când se vor concretiza demersurile de expropriere.

După cum spuneam şi cu altă ocazie, nu va fi uşor, dar sperăm ca la final să poată fi creat un precedent în sensul pedepsirii exemplare a proprietarilor de rea-credinţă a imobilelor monumente istorice. Totodată, finalitatea concretă a acestui demers este salvarea de la demolarea prin degradare a casei Mühle, atât de dragă nouă timişorenilor.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Blazoane din Banat

23.04.2013


 

Însemnele heraldice sunt folosite de foarte multe comunităţi cu mândrie, pentru a-şi etala trecutul şi istoria. Ele sunt în primul rând promovate de către autorităţi (locale şi centrale), de aici fiind preluate şi arborate cu mândrie de cetăţeni, care doresc astfel să-şi asume apartenenţa la respectiva comunitate. Din nefericire, în România acest lucru pare un tabu pentru autorităţile locale, care ezită folosirea şi arborarea acestor simboluri regionale. De exemplu în Timişoara găsim arborată stema judeţului Timiş doar în faţa Consililui Judeţean, iar despre stema oraşului nici măcar nu se poate discuta, pentru că nu avem una recunoscută de Comisia de Heraldică a Academiei Române, organism abilitat pentru autorizarea însemnelor heraldice oficiale din România.

 

De asemenea, oraşul nostru are şi un steag, (o cruce argintie pe fond roşu), care s-a regăsit pe toate stemele oraşului încă din secolul al XVIII-lea, dar care nu este arborat nicăieri în Timişoara de azi. Nu înţelegem rezerva autorităţilor noastre locale faţă de afişarea simbolurilor care reprezintă trecutul şi prezentul nostru şi ne dorim ca acestea să conştientizeze într-un final că prin folosirea frecventă a însemnelor heraldice nu pot decât să imprime membrilor comunităţilor pe care le administrează mândria de a fi parte integrantă din acestea. Considerăm că aceste însemne heraldice ar trebui să troneze la intrarările tuturor localitatăţilor din ţară, alături de panourile pe care sunt afişate numele acestora.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Petiţie

04.04.2013


 

Vă puteţi exprima susţinerea şi adeziunea la "Declaraţia bănăţeană privind regionalizarea", din data de 21 martie 2013, semnând şi promovând această petiţie on-line.

Petiţia poate fi semnată aici.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

O veste tristă...

27.03.2013


 

Ieri, 26 martie 2013, ne-a părăsit Liviu Măruia...
Lector universitar doctor la Catedra de Istorie a Universităţii de Vest Timişoara, la doar 36 de ani, Liviu Măruia poate fi considerat unul dintre cei mai buni arheologi ai Banatului. A publicat lucrări fundamentale pentru arheologia bănăţeană, stabilind un standard de cercetare extrem de înalt.
Am avut onoarea să-l avem ca invitat la două ediţii ale Serii Bănăţene, ocazii în care ne-a prezentat o parte din munca titanică depusă în ultimii ani.
Banatul a pierdut un profesionist, un prieten, un om...

Dumnezeu să-l odihnească.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Declaraţie bănăţeană privind regionalizarea

21.03.2013


 

Profund preocupate de modalitatea în care clasa politică românească intenţionează să recurgă la regionalizare, fenomen firesc de altfel în contextul existenţei unei Europe Unite, organizaţiile noastre, reprezentând importante segmente ale opiniei publice bănăţene, declară următoarele:

1. Regiunea care se va institui în vestul României trebuie să se numească şi în mod oficial, aşa cum este cunoscută în istorie de multe secole, Regiunea Banat. Denumiri artificiale precum Regiunea 5 Vest, menite să şteargă identitatea locuitorilor, nu vor putea să schimbe în niciun fel istoria, tradiţiile şi specificul bănăţenilor, cum de altfel nu au reuşit nici judeţele, raioanele sau alte structuri artificiale din ultima sută de ani. Solicităm ca, la fel ca şi celelalte state europene, România să efectueze noua împărţire administrativ-teritorială pe criteriul regiunilor istorice, care vor da o coeziune sporită locuitorilor şi vor reprezenta o premisă importantă a dezvoltării economice.

2. Limitele istorice ale Regiunii Banat, care solicităm să fie respectate şi în viitor, sunt:
a) judeţul Timiş, în întregime;
b) judeţul Caraş-Severin, cu excepţia localităţilor Bucova, Băuţar, Cornişoru şi Preveciori;
c) judeţul Arad, la sud de Mureş, exceptând cartierul Aradul Nou;
d) partea din judeţul Mehedinţi situată la vest de Vârciorova;
e) satele Pojoga şi Sălciva din judeţul Hunedoara.

3. Insistăm în mod deosebit asupra reintegrării în Regiunea Banat a zonei incluse în mod abuziv în 1968 în judeţul Mehedinţi, zonă cuprinzând municipiul Orşova, satele Eşelniţa, Dubova, Baia Nouă, Eibenthal şi Sviniţa, precum şi o mare parte a sectorului bănăţean al Dunării. Orşova a aparţinut Banatului cel puţin începând cu secolul al IX-lea, în vremea voievodului Glad, fiind menţionată ca atare în cronica Gesta Hungarorum a Notarului anonim al regelui Bela. Solicitarea se bazează şi pe dorinţa opiniei publice din regiune, care, în pofida celor 45 de ani scurşi de la includerea forţată într-un judeţ oltenesc, continuă să se considere bănăţeană.

4. Nu acceptăm trocul oferit bănăţenilor de clasa politică prin plănuita includere în Regiunea 5 Vest, în schimbul părţii cedate judeţului Mehedinţi, a judeţelor Arad şi Hunedoara în întregul lor. Cea mai mare parte a acestora, cu excepţiile precizate la articolul 2, nu aparţine Banatului istoric. Noi nu dorim obţinerea a ceea ce nu a fost al nostru, ci doar a teritoriului strămoşesc al Banatului.

5. După toate semnalele referitoare la viitoarele regiuni, politicienii români doresc să le croiască potrivit intereselor personale şi de grup, cu judeţe grupate şi cu capitale alese în funcţie de poziţiile baronilor locali şi nu de criteriile istorice, logice şi de bun simţ. Prin aceasta, regiunile româneşti seamănă mai degrabă cu paşalâcurile otomane sau cu guberniile ţariste, conduse de satrapi care concentrau în mâna lor puterea totală, decât cu regiunile europene ale secolului XXI. Nu putem fi în niciun fel de acord cu o asemenea mentalitate, atât de departe de lumea civilizată în care tot declarăm că vrem să intrăm.

6. În special susţinem dispariţia instituţiei neoficiale, dar atotputernice, a baronilor locali, care acum tind să devină baroni regionali. Aceasta este posibilă prin adoptarea principiilor regionalizării din Occident, unde regiunile au guverne, parlamente şi instituţii proprii. Nicio persoană nu va mai trebui să concentreze întreaga putere regională în mâna sa. Numărul de mandate ale aleşilor trebuie redus la maximum două, cu excluderea celor care până acum au condus judeţele, cu rezultatele dezastruoase cunoscute.

7. În mod expres conducerea viitoarei Regiuni Banat trebuie să se preocupe de conservarea şi restaurarea mărturiilor trecutului nostru istoric. Nicio clădire sau monument istoric, tehnic, industrial, nu mai pot fi lăsate să se distrugă. Va fi promovat turismul istoric, cu vizitarea monumentelor obligatorie de către elevi şi studenţi şi cu încurajarea şi promovarea acestuia pe plan intern şi extern. Toţi bănăţenii trebuie să îşi cunoască trecutul la adevărata sa valoare.

8. În şcolile bănăţene trebuie arătat un interes mult mai mare studierii geografiei şi istoriei regionale. Geografia Banatului şi Istoria Banatului trebuie să devină materii obligatorii, iar Geografia României şi Istoria României puse în legătură cu acestea. De asemenea, trebuie studiate Literatura Banatului, Folclorul şi Muzica acestuia. Toate acestea fac parte din patrimoniul nostru şi nu le vom lăsa să se piardă.

9. Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie însoţită şi de descentralizarea financiară. Cum finanţarea responsabilităţilor este foarte importantă, descentralizarea financiară a fost şi este un element vital al procesului de reformare. Sistemul de descentralizare administrativă permite ca măsurile şi deciziile să fie luate mai operativ de către autorităţile locale, neexistând necesitatea de a aştepta aprobări de la centru, iar resursele materiale şi financiare pot fi folosite cu mai mare eficienţă, în funcţie de nevoile prioritare ale comunităţii, cu care autorităţile locale sunt mai familiarizate decât cele centrale. Este, aşadar, imperativ să fie transferate dinspre centru, în acelaşi timp, şi competenţele şi resursele necesare, în special cele financiare.

10. Toate aceste revendicări, făcute în contextul regionalizării, au loc cu respectarea suveranităţii României, a autorităţilor statale, a Constituţiei şi legilor ţării. Regionalizarea nu înseamnă separarea de stat, ci promovarea mai fermă a valorilor specifice, în cadrul statului naţional. O mai mare libertate de mişcare internă a regiunilor, cu posibilitatea de a-şi rezolva problemele în spiritul specificului local, va contribui la o mai bună aşezare a lucrurilor în folosul tuturor. Comunităţile locale sunt cele care îşi cunosc cel mai bine nevoile şi cele care le pot soluţiona în consecinţă în cel mai potrivit mod.

21 martie 2013

Liga Bănăţeană, Timişoara
Cercul de Studii VESTUL, Timişoara
Comunitatea virtuală Banatul de Altădată, Timişoara
Comunitatea virtuală Istoria Banatului, Reşiţa
Lista semnatarilor rămâne deschisă.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat de presă

20.03.2013


 

A devenit binecunoscută în ultima vreme mobilizarea societăţii civile cu privire la protejarea unei clădiri de patrimoniu din Timişoara, respectiv casa Mühle. Ne bucură nespus de mult de luarea de atitudine a timişorenilor şi a iubitorilor de Timişoara care au decis, într-un final, să nu mai permită autorităţilor să îşi neglijeze obligaţiile.

Liga Bănăţeană, prin membrii săi, s-a aflat printre iniţiatorii acestui demers de mobilizare a societăţii civile în jurul acestei cauze şi de sesizare a autorităţilor competente. Le mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături şi ne-au susţinut, chiar şi numai moral. Vom rămâne în continuare implicaţi şi vom susţine această iniţiativă de salvare a casei de la o soartă pe care au avut-o de-a lungul timpului multe imobile de patrimoniu din Timişoara.

La solicitarea noastră, Asociaţia pentru protecţia şi documentarea monumentelor şi patrimoniului din România (ProDoMo) a intervenit în dosarul de fond aflat pe rolul judecătoriei Timişoara, dosar având ca obiect obligaţia de a restaura casa. Este vorba despre o acţiune formulată de către Primăria Timişoara împotriva proprietarului casei Mühle. Sperăm ca demersul nostru să fie de un real folos având în vedere experienţa dobândită de-a lungul timpului de partenerii noştri de la ProDoMo cărora le mulţumim şi pe această cale. Va fi un război lung şi dificil, dar sperăm să ieşim învingători şi să creăm un precedent în sensul pedepsirii exemplare a proprietarilor de rea-credinţă a imobilelor monumente istorice. La finalul acestei bătălii, ne dorim ca imobilul să fie salvat de la degradare şi demolare prin restaurarea sa.

Totodată, în încercarea de a construi o viziune de ansamblu în acest domeniu, la solicitarea ProDoMo, Liga Bănăţeană s-a numărat printre reprezentanţii societăţii civile care a trimis scrisori Administraţiei preşedinţiale pentru a solicita nepromulgarea Ordonanţei de urgenţă nr. 7/2011 care modifica Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Principalul punct de nemulţumire îl reprezenta faptul că protecţia zonelor protejate ar fi fost diminuată. La solicitarea Ligii de a transmite această scrisoare au răspuns mai multe asociaţii reprezentative pentru societatea civilă din Timişoara şi le mulţumim. Din fericire, demersul nostru a avut succes, legea fiind retrimisă în Parlamentul României pentru reexaminare. Partenerii noştri se vor implica în vederea organizării unei dezbateri în momentul când legea va intra în dezbaterea Comisiei din Senat.

Sperăm ca acest demers să constituie începutul constituirii unei noi societăţi civile timişorene – una vigilentă, una conştientă de propria putere, una care să dea exemplu pozitiv tinerilor, una care să inspire valori şi principii. De asemenea, ne dorim ca autorităţile să ia la cunoştinţă de existenţa acestei societăţi civile.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Proclamaţia de la Timişoara

11.03.2013

 

Acum 23 de ani, de la balconul Operei din Timişoara a fost lansată Proclamaţia de la Timişoara. Dacă măcar punctul 8 şi punctul 11 ar fi fost adoptate atunci de România, probabil că nu am fi fost şi azi în situaţia de a fi conduşi tot de comunişti şi securişti şi de slujitorii lor din "provincie", după cum numeşte Bucureştiul restul ţării.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat

29.01.2013


Deşi în cele două campanii electorale din 2012 am fost asaltaţi de promisiuni şi proiecte menite să transforme Timişoara într-un paradis al României, iată că guvernul de la Bucureşti ne readuce cu picioarele pe pământ şi ne transmite că pentru noi, bugetul de stat trebuie să însemne doar colectarea şi trimiterea birurilor. Din păcate acest lucru nu poate fi schimbat atât timp cât noi vom continua să votăm ce ne oferă ei, fie că se autointitulează de stânga sau de dreapta, pentru că de fapt singura lor doctrină este furtul banilor publici. Politicienii noştri locali se dovedesc a fi doar nişte amărâţi slujitori ai noului "Fanar ", care dovedesc că lupta pentru drepturile celor care i-au ales nu face parte din misiunea lor, aceasta rezumându-se strict la îndeplinirea sarcinilor trasate de stăpânire.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Timişoara de altădată

28.01.2013


Cu intenţia de a redescoperi frumuseţea clădirilor şi a intregului patrimoniu arhitectural al oraşului nostru, vă invităm sa urmăriţi două materiale realizate de Aurelian Scorobete.





____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Mesaj

23.01.2013


Demersul nostru este susţinut de tot mai mulţi iubitori ai graiului bănăţean, iar petiţia noastră on-line are peste 150 de semnături. Astăzi se alătură acestui demers si unul dintre marii noştri poeţi în grai bănăţean, scriitorul Ionel Iacob-Bencei, de la care am primit următorul mesaj:

”Se implinesc 22 de ani de când un trio compus din Marius Munteanu - iniţiator, Ion Micu - redactor la Radio Timisoara şi Ionel Iacob-Bencei a lansat în eter vestea înfiinţării cenaclului radiofonic ”Gura Satului”, cu specific dialectal bănăţean.
Era ultima duminică a lunii ianuarie 1991.
După câţiva ani de glorie, au apărut cenacluri satelit la Lugo si Caransebeş, iar mai recent la Reşita.
Din păcate, atât la Lugoj, cât şi la Caransebeş, acestea şi-au încetat activitatea la doar câţiva ani, datorită unor modificări ”de grilă” sau de altă natură.
Se pare cineva doreşte cu tot dinadinsul ca şi la Radio Reşiţa să se întâmple la fel, deşi judeţul Caraş-Severin este bine reprezentat în Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean, începând cu preşedintele acesteia, Prof. Ion Ghera din Ohaba Mâtnic.
La aflarea acestei veşti mi-am pus întrebarea dacă noi nu cumva reprezentăm vreun pericol public, dacă cei care se declară susţinători ai moştenirii culturale, dialectale o susţin şi în mod real.
Interzicerea unei emisiuni foarte ascultate în mediul rural (dar nu numai) este o greşeală - voită sau nu -, care va scădea audienţa postului respectiv.
Ca bănăţean, mă solidarizez cu Liga Bănăţeană şi cu toţi cei care contestă suprimarea emisiunii respective.
Da-i, Doamne, românului ”mintea de pe urmă” şi nu ”judecata de apoi” !

Ionel Iacob-Bencei
scriitor ”

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat

11.01.2013

 

În urma unor semnalări primite din partea mai multor simpatizanţi ai Ligii Bănăţene, în special din judeţul Caraş Severin, cu privire la scoaterea emisiunii dedicată graiului bănăţean din grila de programe a postului public Radio România Reşiţa, în data de 29 octombrie 2012 am înaintat prin e-mail doamnei Laura Sgaverdea, directoarea instituţiei respective, o cerere de inormaţii în baza Legii nr. 544/2001. Neprimind nici un răspuns oficial din partea lor, miercuri 09 ianuarie 2013 am sunat la secretariatul postului de radio, cerându-le informaţii despre stadiul în care se află cererea noastră, având în vedere că termenul legal de răspuns (30 de zile) a fost depăşit. Am fost contactaţi de doamna Sgaverdea telefonic, în data de 10 ianuarie 2013 şi am reuşit să obţinem un răspuns cu privire la cele sesizate de noi. Din cele spuse de doamna directoare, emisiunea a fost scoasă din grila de programe deoarece nu mai corespundea cu viziunea conducerii despre viitorul Radio România Reşiţa. Deasemenea, ni s-a transmis că grila de programe are aprobarea Societăţii Romîne de Radiodifuziune şi că nu poate fi modifictă până în vara acestui an. În zilele următoare ne vom adresa şi acestei instituţii pentru a afla mai multe detalii referitoare la funcţionarea studiourilor regionale, precum şi la condiţiile în care se stabilesc aceste grile de programe. Drept urmare a celor prezentate mai sus, Liga Bănăţeană solicită postului public Radio România Reşiţa să ia măsuri pentru reintroducerea cât mai rapidă a emisiunii dedicată graiului bănăţean în grila sa de programe şi lansează un apel către toţi iubitori graiului bănăţean să ni se alăture şi să ne sprijine în demersurile noastre, deoarece numai împreună putem deveni o voce puternică care să apere tradiţiile şi valorile bănăţene.

Dacă susţineţi acest apel, puteţi semna Petiţia aici.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Propunere pentru salvarea casei Muhle

09.01.2013

La propunerea Ligii Bănăţene, consilierii locali Flavius Boncea şi Bogdan Herzog (Uniunea pentru Timiş) au iniţiat un proiect de hotărâre prin care Casa Muhle să fie adusă în patrimoniul Municipiului Timişoara şi, astfel, să fie salvată de la dispariţie. Proiectul, care a fost depus marţi, 8 ianuarie 2012, la aparatul propriu de lucru al Consiliului Local Timişoara şi spre ştiinţa primarului Nicolae Robu, prevede iniţierea de negocieri cu proprietarii clădirii monument istoric categoria B de pe bv. Mihai Viteazu nr. 3, cuprinsă în ansamblul urban «bv. Mihai Viteazu», înscrisă în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş la poziţia 120, cod TM–II–a-B-06110, cunoscută drept Casa Muhle, în vederea cumpărării acesteia. “Negocierea va avea la bază o evaluare făcută de un evaluator autorizat. Din valoarea rezultată în urma evaluării va fi scăzută suma estimată pentru readucerea imobilului în starea de dinaintea executării lucrărilor neautorizate de demolare parţială. Preţul de cumpărare rezultat în urma negocierilor va fi supus aprobării Consiliului Local al Municipiului Timişoara“, se spune în respectivul proiect. De asemenea, proiectul specifică faptul că în cazul în care negocierile nu ajung la nici un rezultat în 30 de zile de la aprobarea hotărârii de consiliu local, se împuterniceşte Primarul Municipiului Timişoara cu demararea procedurilor necesare în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a imobilului. Despre şansele ca acest proiect sa aibă efectele scontate, consilierul local Flavius Boncea spune: «Am înaintat acest proiect de hotărâre deoarece sunt îndeplinite atât premisele financiare necesare cumpărării imobilului – respectiv, bugetul pe anul 2013 nu a fost votat şi suma necesară cumpărării poate fi prinsă în acesta -, cât şi cele legislative privind exproprierea. Sperăm doar ca şi la nivelul conducerii Primăriei Municipiului Timişoara să se dea dovadă de deschidere faţă de acest proiect, care să fie promovat în regim de urgenţă, astfel încât să apucăm să salvăm una dintre cele mai frumoase case ale Timişoarei». La rândul său, consilierul local Bogdan Herzog a precizat: «Iniţiativa noastră nu impietează în nici un fel asupra plângerilor penale făcute împotriva actualilor proprietari ai imobilului pentru executarea unor lucrări de demolare neautorizate a unei clădiri monument istoric. Acestea trebuie să îşi urmeze cursul iar vinovaţii să plătească pentru ceea ce au facut. Noi, la fel ca şi societatea civilă care a iniţiat protestele «Salvaţi Casa Muhle», dorim doar ca această clădire să vină în patrimoniul municipiului Timişoara, care are forţa de a-i reda strălucirea de altă dată»..

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Comunicat

14.11.2012

Pentru a evita orice speculaţie, considerăm necesar să facem următoarele precizări:

- Liga Bănăţeană nu este implicată în nici un fel în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Din punctul nostru de vedere, oricare parte a F.S.N.-ului va câştiga aceste alegeri, pentru Timişoara, Banat si Romania nu va fi cu nimic mai bine decât a fost în guvernările lor anterioare;

- unul din motivele importante pentru care ne-am implicat şi am sprijinit Uniunea pentru Timiş în campania electorală din vară a fost faptul că această alianţă a fost una locală, constituită la nivel regional de către oameni ai locului, ea neavând nevoie de girul nimănui de la Bucureşti, de la Bruxelles sau de aiurea. Nici una dintre uniunile şi alianţele formate pentru aceste alegeri nu îndeplineşte această condiţie pe care noi o considerăm esenţială pentru promovarea desecentralizării administrative şi financiare a României si pentru realizarea unei tari care sa ofere o perspectivă reală locuitorilor ei;

- considerăm necesară modifcarea Constituţiei şi apariţia unei legislaţii care să permită o pluralitate reala de optiuni politice, inclusiv apariţia unor partide regionale, candidatura cu şanse egale a candidaţilor independenţi,  şi a unor partide cu viziuni politici diferite de cele ale clasei politice actuale,  scena politică din România de azi fiind acaparată de aripile F.S.N.-ului, iar rămăşiţele partidelor istorice (P.N.Ţ.C.D. şi P.N.L.) au devenit doar anexe şi instrumente în mâna acestui urmaş al partidului comunist.Completarea tabloului cu partide tabloid nu face altceva decat sa dea dimensiunea completa a esecului experimentului politic actual.

- dezavuăm în mod special trimiterea în teritoriu, în circumscripţii considerate ca sigure a unor persoane considerate importante pentru sistem dar total străine locului în care candidează. Nu ar fi fost normal ca aceste persoane, în cazul în care într-adevăr reprezintă repere importante în politica românească să fi fost susţinute în primul rând de către oamenii zonei din care provin, oameni care, se presupune că le cunosc mai bine cariera şi caracterul?

Considerăm ca sistemul politic actual, prin însăşi natura lui, promoveză o clasă politică străină de interesul ţării şi al  regiunilor ei componente. Competiţia pentru un loc in parlament, la modul ei actual de organizare, a devenit o competiţie falsificată, între membrii aceleiaşi clici, o competiţie în care colegiile sunt delimitate şi alocate centralizat, candidaţilor independenţi şi partidelor regionale fiindu-le interzisă de facto reprezentarea în parlament. 

Nu putem sprijini un sistem neo-fanariot în care noii conducători îşi cumpără domniile la "Înalte porţi" din ţară şi străinatate, loialitatea lor fiind în primul rând  faţă de cei care îi numesc, nu faţă de ţară şi de regiunea în care s-au născut şi trăiesc. Acelaşi sistem fanariot este practicat pe întreaga structură a statului român actual, prin vânzarea de funcţii în aparatul statului către cei care sunt mai loiali şi cei care plătesc mai bine, în niciun caz prin numirea celor mai competenţi. Evident şi în acest caz loialitatea este menţinută faţă de cei care înscaunează, nu faţă de cei pe care, teoretic, politicianul român ar trebui să-i reprezinte.

Perpetuarea acestui sistem, nu poate aduce cu sine decât promovarea non-valorilor controlabile în posturi de conducere la nivel central şi local, lipsa de idei şi caracter fiind înlocuită cu subordonarea faţă de şefi şi exploatarea în interes personal sau de clică a resurselor statului. Ca o consecinţă a acestui sistem, ţara şi regiunile componente vor deveni din ce în ce mai sărace şi mai îndatorate, din ce în ce mai dependente de creditori, în timp ce o pătură subţire de conducători se va imbogăţi ipotecând viitorul generaţiilor care ne urmează.

În acest context, cu părere de rău, nu putem sprijini simulacrul de democraţie pe care îl reprezintă alegerile parlamentare din decembrie 2012.

____________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Doi ani de când se vorbeşte deschis despre istoria şi aspiraţiile Banatului

Preluare Adevarul - 8 noiembrie 2012, 10:43 |  Autor: Ştefan Both

 

Sara Bănăţană" a împlinit doi ani. La evenimentele organizare la Timişoara au fost invitaţi de-a lungul timpului scriitori, arhitecţi, oameni de cultură, politicieni, junalişti, oameni de afaceri, muzicieni sau simpli iubitori de Banat

Liga Bănăţeană a sărbătorit 2 ani de la demararea evenimentelor „Sara Bănăţană”. Fiecare ediţie a adus în dezbatere teme legate de istoria, tradiţiile şi specificul Banatului.

„Am observat că Banatul este ignorat şi există foarte multe lucruri necunoscute despre această zonă. Am zis că ar fi bine să organizăm noi un eveniment în care să invităm specialişti, care să ne povetească despre Banat, din diverse perspetive. Am vorbit cât mai mult despre Banat, iar după doi ani ne bucurăm să vedem că regiunea noastră este mai prezentă în mass-media, face parte din discursurile politicienilor. E important de spus că aici nu s-a vorbit niciodată despe ruperea de România, cum greşit cred unii”, a declarat Cristian Colojoară, unul din organizatorii Serii Bănăţene.

„Sara Bănăţană” a fost locul unde s-a discutat pentru prima dată deschis despre descentralizare, regionalizare şi autonomie locală. Au fost mai multe ediţii pe aceste teme, la care au participat Sorin Maxim, preşedintele ADR-Vest, politicienii Nicolae Robu şi Adrian Orza, scriitorul Daniel Vighi sau econimistul Nicolae Ţăran.

Istoria şi cultura bănăţeană

Printre temele dezbătute au mai fost cele legate de enciclopedia Banaterra, graiul bănăţean, descoperirea arheologică de la Iarcuri-Corneşti, arhitectura Timişoarei, ziua oraşului, rezistenţa anticomunistă din Banatul Montan, Sever Bocu, firme „made in Banat” etc. Au mai avut loc lansări de carte şi alte manifestări, toate având ca numitor comun legătura cu Banatul şi Timişoara.

Întâlnirea aniversară a însemnat şi ediţia a 25-a, la care au participat numeroase personalităţi locale prezente de-a lungul anilor la „Sara Bănăţană”. Nu au lipsit din Bierhaus profesorul Viorel Marineasa, econimistul Nicolae Ţăran, arheologul Leonard Dorogostaisky, Duşan Baiski, realizatorul enciclopediei Banaterra, dar şi mulţi alţii. Cu toţii au împărtăşit impresii despre proiect, ce a fost bine şi rău, cât şi despre viitor.

"Sara Bănăţană" ajunge la Bucureşti

Pentru că descentralizarea nu mai este un subiect tabu, cei prezenţi au ajuns să se întrebe nu când se va face, ci cum va fi gândită aceasta la nivel central.

„Dacă se va face aşa încât regiunile să intre în mâinile unor baroni locali, mersi, aşa ceva nu ne interesează. Menirea gupului nostru este să îi stopăm pe aceşti indivizi, să nu îi lăsăm să îşi facă meandrele, să ne facem public mesajul, să ne facem auziţi”, a spus Viorel Marineasa.

După ce Liga Bănăţeană a ajuns să fie reprezentată în Consiliul Local Timişoara, dorinţa organizaţiei este să trimită pe cineva în Parlamentul de la Bruxelles.

Până atunci, la următoarea ediţie, „Sara Bănăţană” va ieşi din Timişoara. Acesta se va organiza, pe 14 noiembrie, la Bucureşti, la iniţiativa scriitorului bănăţean Marius Ghilezan.

 

 

Liga banateana © 2014